Valul neobișnuit de amenințări cu bombă a afectat aproape 30 de zboruri până la sfârșitul zilei de joi, după ce cel puțin șapte zboruri și un vas de croazieră au primit, de asemenea, amenințări false marți.
Niciun guvern nu a declarat cine s-ar afla în spatele amenințărilor și nicio revendicare a responsabilității nu a fost verificată.
Experții în securitate au declarat că ar putea fi vorba despre persoane care acționează din motive personale sau despre imitatori, dar au atras atenția și asupra faptului că incidentele prezintă caracteristicile unui „atac hibrid” mai bine coordonat.
„Când este vorba despre o situație de acest fel sau chiar despre alte atacuri de sabotaj, este foarte greu să demonstrezi că în spatele lor se află o anumită țară. Dar aceste acțiuni se încadrează în modul de operare”, a declarat Eric Schouten, directorul grupului specializat în securitate aeronautică Dyami.
Numeroși oficiali europeni au acuzat Rusia că orchestrează acțiuni de sabotaj și atacuri hibride de la invazia Ucrainei din 2022. Aceste operațiuni sunt adesea ieftin de pus în aplicare, pot fi negate cu ușurință și nu sunt de natură să declanșeze un răspuns militar.
Danemarca, Polonia și România, toate afectate de perturbările de joi, au acuzat anterior direct Moscova că se află în spatele unor atacuri hibride, în timp ce Germania a atribuit Rusiei un atac din august asupra aeroportului din Leipzig. Marea Britanie, care a acuzat în trecut Rusia pentru astfel de acțiuni, a asociat Iranul cu un presupus complot vizând o bază aeriană americană. Atât Rusia, cât și Iranul au negat aceste acuzații.
O sursă din cadrul unui aeroport din Italia a declarat că un e-mail cu subiectul „Threat report” (Raport privind o amenințare) a fost trimis către mai multe adrese de e-mail ale companiilor aeriene, operatorilor aeroportuari și furnizorilor de servicii aeroportuare de pe aeroporturile Fiumicino din Roma și Malpensa din Milano.
E-mailul, care susținea că este trimis de „luptătorii Statului Bărbaților” (Male State), afirma că au fost amplasate dispozitive explozive la bordul unor zboruri care soseau de la Helsinki și Dublin și că acestea urmau să explodeze în 60 de minute. „Astăzi, cerul vostru va fi roșu”, se arăta în mesaj.
Reuters nu a putut confirma în mod independent cine a trimis e-mailul și, până în acel moment, nu existau indicii clare cu privire la autorii celorlalte amenințări din Europa.
Vladislav Pozdniakov, un blogger rus care a înființat în 2016 o mișcare antifeministă numită Male State, interzisă ulterior în Rusia, a declarat că gruparea nu mai există și că nu este implicată în niciun fel în aceste incidente.
„Oricine orchestrează în prezent provocări în țările Uniunii Europene sub această «marcă» acționează în interes propriu – practic, arborează steagul altcuiva”, a scris acesta pe popularul său canal de Telegram.
În Franța, biroul premierului Sébastien Lecornu a anunțat că acesta a trimis avioane de vânătoare pentru a intercepta un zbor Aer Lingus de la Dublin către Roma și pentru a-l escorta până la o bază aeriană militară din Évreux, după ce pilotul nu a cooperat cu autoritățile așa cum era de așteptat.
Biroul lui Lecornu nu a oferit niciun motiv pentru comportamentul pilotului.
Forțele aeriene bulgare au anunțat că avioanele lor de vânătoare au escortat până la sol trei aeronave de pasageri. Un zbor Ryanair de la Londra către Sofia a fost redirecționat către Plovdiv, al doilea oraș ca mărime din Bulgaria.
Serviciul de informații al României a anunțat că un zbor KLM către Tel Aviv, cu escală la București, a primit o amenințare cu bombă.
Poliția spaniolă a declarat că a primit trei amenințări prin e-mail într-un interval de 20 de minute. Acestea vizau două zboruri Air Europa care urmau să plece de la Madrid către Paris și patru zboruri Iberia care soseau de la Roma și Milano. Mai multe aeronave au fost oprite sau s-au întors la pozițiile de parcare din Madrid, iar pasagerii au coborât în timp ce avioanele erau verificate.
La Varșovia, un zbor LOT către Paris a fost oprit în timp ce rula spre pista de decolare, iar pasagerii au fost transferați într-un alt avion. În același timp, poliția daneză a anunțat că două aeronave au fost verificate pe aeroportul din Copenhaga.
Alte zboruri care au primit amenințări, inclusiv curse ale companiilor EasyJet, Finnair, LOT, Wizz Air, Ryanair și Air Serbia către Praga, Sofia, Viena, Bruxelles, București, Roma și Milano, au aterizat conform programului, unele dintre ele după ce au fost escortate de aeronave militare.
Elena Pala, pasageră a unui zbor Wizz Air de la Milano, a descris ce s-a întâmplat după aterizarea avionului la București, în România.
„Mai întâi, ne-au dus departe de terminal, pe o distanță mare, până într-o zonă îndepărtată a pistei. Avionul era înconjurat de autospeciale de pompieri, ambulanțe și unități antiteroriste”, a declarat aceasta pentru Digi TV.
„Am întrebat ce se întâmplă. Mi-au spus că este vorba despre o situație de urgență. Atât mi-au spus”, a adăugat Pala.
Joji Waites, director pentru siguranța zborurilor în cadrul Asociației Piloților de Linie din Marea Britanie, a declarat că liniile aeriene nu acționează în urma unor amenințări decât dacă acestea au fost evaluate de specialiști și considerate credibile.
Pasagerii care urmau să plece au privit situația cu un anumit pragmatism.
„Tot trebuie să ne deplasăm. Așa că, ei bine, trebuie pur și simplu să gestionăm situația cât putem de bine”, a declarat Lucia Parga, o pasageră din Spania.
Un alt călător, Gabriele Franzese, a adăugat: „Nu poți să-ți faci prea multe griji pentru fiecare știre. Dacă avionul se prăbușește, asta este. Dacă trebuie să se întâmple, se va întâmpla oricum”.
Eliran Almog, directorul general al companiei Cyviation, specializată în securitate cibernetică pentru aviație, a declarat că alertele false ar putea avea atât scopul de a perturba operațiunile, cât și pe cel de a observa modul în care companiile aeriene, aeroporturile și autoritățile reacționează.
„Aceste amenințări la adresa aviației au loc, de asemenea, în aceeași perioadă cu atacurile cibernetice asupra sistemelor de refrigerare din supermarketuri din întreaga Europă”, a declarat Almog.
„Diferite servicii esențiale se confruntă cu perturbări care generează costuri economice și pot submina încrederea publicului”.
În această săptămână, hackeri neidentificați au oprit pentru a doua oară frigiderele din supermarketuri din mai multe țări europene, atacurile afectând și băncile de sânge din Franța.
Citește și: Amenințare cu bombă la bordul unui avion Wizz Air aterizat pe Otopeni. SRI verifică aeronava