Casa Albă are un plan mai amplu pentru securitatea Europei: „Va fi un acord important și va implica mai mult decât Ucraina”, le-a spus Trump reporterilor. „Toată lumea va fi încântată”

Casa Albă propune un cadru mai larg pentru securitatea Europei, care include și garanții de securitate pentru Ucraina, în contextul în care administrația Trump pregătește negocieri trilaterale de pace cu Ucraina și Rusia, programate săptămâna viitoare la Abu Dhabi, scrie Alex Raufoglu pentru Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL).

Casa Albă are un plan care prevede consultări permanente în materie de securitate, canale de comunicare pentru gestionarea crizelor, o mai mare transparență militară, măsuri reciproce pentru reducerea riscurilor de escaladare și un aranjament pe termen lung pentru securitatea și stabilitatea Europei.

Trimisul președintelui american Donald Trump, Jared Kushner, a scris într-o postare pe rețeaua X că inițiativa Casei Albe va respecta suveranitatea și integritatea teritorială a fiecărei țări și că niciun stat nu va avea drept de veto asupra opțiunilor de securitate sau alianțelor altui stat. NATO, a adăugat el, va rămâne pilonul central al apărării colective europene.

Anunțul a venit după întâlnirea pe care Trump a avut-o la Casa Albă, pe 5 noiembrie, cu Kirill Dmitriev, trimisul special al președintelui Putin

Trump a declarat că este de părere că un „acord mare și frumos” ar putea fi aproape și a sugerat că acesta ar putea viza nu doar Ucraina, ci „întreaga Europă”.
„Va fi un acord important și va implica mai mult decât Ucraina”, le-a spus Trump reporterilor. „Toată lumea va fi încântată”.

Kushner a afirmat că discuțiile vor continua în cadrul așa-numitului format Shell Bay, la care participă Ucraina, NATO, Uniunea Europeană și alți parteneri europeni, în timp ce Rusia va lua parte la negocierile de pace.

Îngrijorări legate de securitatea Europei

Legătura propusă între garanțiile de securitate pentru Ucraina și o arhitectură mai amplă de securitate europeană a ridicat întrebări în rândul specialiștilor în Rusia cu privire la amploarea inițiativei și la implicațiile acesteia pentru NATO.

Glen Howard, președintele Saratoga Foundation și un strateg cu experiență în probleme legate de Rusia, a declarat pentru RFE/RL că anunțul lui Kushner ar putea urmări să le ofere Ucrainei și aliaților europeni asigurări că Washingtonul nu renunță la interesele sale, exercitând în același timp presiuni asupra Rusiei înaintea negocierilor.

Howard a spus însă că referirea la o arhitectură mai amplă de securitate europeană este deosebit de îngrijorătoare.

El a invocat declarațiile făcute săptămâna trecută de consilierul Kremlinului pentru politică externă, Iuri Ușakov, care a cerut revenirea NATO la poziția de dinainte de 1997, înainte ca alianța să se extindă în Europa de Est și în statele baltice.

„De când are Rusia un cuvânt de spus în privința viitorului NATO și a desființării flancului estic?”, a întrebat Howard, punând sub semnul întrebării ce concesii ar oferi Rusia în schimb.

El a avertizat că simpla includere a poziției NATO pe agenda negocierilor ar putea crea un precedent pentru Rusia și pentru viitoarele administrații americane.

Howard a comparat această posibilă abordare cu Acordul de la München din 1938, care a permis Germaniei naziste să anexeze o parte din Cehoslovacia în schimbul promisiunii lui Hitler că nu va mai formula revendicări teritoriale.

El a invocat, în acest context, preocupări mai ample legate de poziția administrației Trump față de Rusia, inclusiv declarațiile lui Elbridge Colby, oficialul de rang înalt de la Pentagon, care a îndemnat statele baltice să reducă tonul retoricii antiruse.

Howard a sugerat, de asemenea, că pregătirile Franței și Marii Britanii pentru eventuale desfășurări de trupe de menținere a păcii în Ucraina, precum și discuțiile privind redirecționarea gazelor prin Ucraina, ar putea face parte dintr-o strategie mai amplă legată de negocieri.

John Herbst, fost ambasador al SUA în Ucraina și director senior la Centrul Eurasia al Atlantic Council, și-a exprimat, la rândul său, puțin optimism în privința negocierilor care urmează.

El a invocat declarația recentă a ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, potrivit căreia Rusia nu va face niciun compromis, precum și informațiile privind numirea lui Vladimir Medinski în fruntea delegației ruse la Abu Dhabi. Medinski a condus anterior echipele de negociere ale Rusiei, fără să obțină un progres decisiv.

Herbst a spus că implicarea europenilor ar putea contribui la menținerea sprijinului pentru Ucraina și ar putea încuraja Washingtonul să adopte o poziție mai fermă. El a avertizat însă că eforturile europene de a influența administrația americană au avut un impact limitat în comparație cu capacitatea Kremlinului de a-l influența pe Trump.

El a pus sub semnul întrebării motivul pentru care Washingtonul se concentrează asupra aranjamentelor de securitate postbelice și a măsurilor de reducere a tensiunilor înainte de a obține un angajament concret din partea Rusiei pentru încetarea luptelor.

Herbst a sugerat că refuzul Rusiei de a face concesii a determinat administrația Trump să caute progrese în alte domenii, în loc să exercite presiuni mai mari asupra Kremlinului.

Provocarea, a spus el, este elaborarea unor garanții suficient de solide pentru a-l convinge pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că securitatea țării sale va fi protejată, dar nu atât de extinse încât Rusia să respingă un acord.

„Este o misiune imposibilă”, a declarat Herbst pentru RFE/RL, argumentând că Rusia nu dorește garanții de securitate reale pentru Ucraina, în timp ce Kievul are nevoie de acestea pentru a supraviețui ca stat independent.

În opinia lui Herbst, un progres semnificativ ar însemna un angajament clar al Rusiei de a opri luptele, o perspectivă pe care o consideră puțin probabilă. El a spus că Putin urmărește în continuare să controleze Ucraina și vrea ca Trump să convingă Kievul să cedeze teritoriile din Donbas care se mai află sub control ucrainean.

Întrucât nu a reușit să cucerească aceste teritorii prin mijloace militare, Putin ar putea continua atacurile asupra orașelor ucrainene și a infrastructurii civile pentru a forța Kievul să cedeze, a spus Herbst.

Discuțiile trilaterale dintre SUA, Ucraina și Rusia sunt programate pentru 10 și 11 noiembrie

Mark Temnycky, cercetător asociat fără funcție permanentă la Centrul Eurasia al Atlantic Council, a declarat pentru RFE/RL că se așteaptă la progrese treptate, dar nu la un rezultat decisiv.

Principalele obstacole rămân, în opinia sa, disputele teritoriale și garanțiile de securitate pentru Ucraina după război.

Pentru ca garanțiile de securitate să fie credibile, Washingtonul și capitalele europene trebuie să ajungă la un acord privind modul în care acestea vor fi puse în aplicare și cine va finanța reconstrucția Ucrainei.

Grupul Băncii Mondiale, Comisia Europeană, Organizația Națiunilor Unite și guvernul ucrainean estimează că necesarul de finanțare pentru reconstrucție se ridică la aproape 588 de miliarde de dolari în următorul deceniu.

„Am scăpat din iad”. Locuitorii din Oleşki ajung în Ucraina după ani petrecuți în orașul devastat de război

Temnycky a avertizat, de asemenea, că Washingtonul nu poate pur și simplu să ofere Ucrainei aderarea la UE ca parte a unui acord. Decizia le aparține tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Doi diplomați europeni de rang înalt aflați la Washington au declarat pentru RFE/RL, pe 5 noiembrie, că liderii europeni nu cred că Rusia este pregătită să facă concesii reale în privința Ucrainei sau a securității europene.

Cele mai recente demersuri diplomatice au avut loc în paralel cu alte câteva inițiative menite să creeze condițiile pentru un acord

Pe 5 noiembrie, prima doamnă a Statelor Unite, Melania Trump, a primit la Casa Albă reprezentanți ruși și ucraineni pentru a marca armistițiul de șase zile pe care l-a intermediat în orașul Oleşki, ocupat de Rusia, din regiunea Herson a Ucrainei. Aproape 800 de persoane au fost evacuate în timpul pauzei în lupte, anunțată la sfârșitul lunii octombrie.

„Am ales umanitatea în locul războiului”, a declarat Melania Trump, îndemnând părțile să folosească această inițiativă pentru a găsi un teren comun, pornind de la preocuparea pentru populația civilă.

Între timp, Zelenski a ajuns în Spania pentru discuții privind consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei și pentru întâlniri în marja summitului ibero-american. El a declarat că sunt planificate noi contacte cu oficiali americani înaintea negocierilor de la Abu Dhabi.

„Ne coordonăm cu partenerii noștri pentru a obține rezultate concrete în materie de securitate și pentru a stabili următorii pași către pace”, a scris Zelenski pe rețelele sociale.

Întâlnirea lui Trump cu Dmitriev a atras atenția și pentru că trimisul rus se afla încă, la 5 noiembrie, sub sancțiunile impuse de Departamentul Trezoreriei al SUA.

Un oficial american a declarat pentru RFE/RL că nu a fost prima întâlnire dintre cei doi la Casa Albă și a respins sugestiile potrivit cărora sancțiunile l-ar fi împiedicat pe Dmitriev să călătorească în Statele Unite.

Oficialul a spus că au fost acordate derogări pentru a facilita vizita. Nu a fost anunțată nicio decizie oficială privind eliminarea lui Dmitriev de pe lista persoanelor sancționate, scrie Alex Raufoglu, corespondentul senior al RFE/RL la Washington, D.C.

Citește și: Volodimir Zelenski a discutat cu emisarii lui Donald Trump înaintea negocierilor trilaterale de la Abu Dhabi