Justiția rusă îi condamnă în lipsă pe procurorul-șef și alți judecători ai Curții Penale Internaționale (CPI)

„Procurorul CPI, Karim Khan, a inițiat ilegal proceduri împotriva cetățenilor ruși la Haga”, a decis vineri o instanță din Moscova.

Tribunalul a adăugat că acesta „a instruit judecătorii instanței să emită mandate de arestare ilegale”.

Procurorul-șef al CPI a fost condamnat în lipsă la 15 ani de închisoare, iar opt membri ai Curții, inclusiv fostul președinte Piotr Hofmanski, au primit pedepse cu închisoarea între trei ani și jumătate și 15 ani.

În 2023, Karim Khan a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, acuzându-l de presupusa crimă de război constând în „deportarea ilegală a copiilor” în timpul ofensivei Moscovei în Ucraina.

În anul următor, CPI a emis mandate de arestare pentru șeful Statului Major General al Forțelor Armate Ruse, Valeri Gherasimov, și pentru Serghei Șoigu, ministru al Apărării până în mai 2024, pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității.

Justiția rusă a răspuns prin emiterea propriilor mandate de arestare pentru înalți oficiali ai CPI

Karim Khan s-a retras din funcție în luna mai, după deschiderea unei anchete interne pentru „presupuse abateri”, care ar fi implicat hărțuirea sexuală a unei colaboratoare. El a demisionat temporar pe durata anchetei și neagă acuzațiile.

CPI, cu sediul la Haga a emis mandate de arestare și pentru trei înalți oficiali ai grupării islamiste palestiniene Hamas, precum și pentru prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și fostul său ministru al Apărării, Yoav Gallant.

Statele Unite, care, la fel ca Rusia și Israelul, nu sunt membre ale CPI, au impus sancțiuni împotriva lui Khan și a judecătorilor Curții în urma mandatului emis împotriva lui Benjamin Netanyahu.

Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale (CPI) Karim Khan a susținut că un oficial din guvernul britanic anterior l-ar fi amenințat că va retrage finanțarea CPI și țara sa va părăsi Statutul de la Roma dacă CPI va continua cu mandatele de arestare împotriva lui Netanyahu și a fostului ministru al Apărării Yoav Gallant.

Karim Khan nu l-a identificat oficialul britanic care a emis amenințările, dar a precizat că acestea au avut loc într-un apel telefonic din aprilie 2024. The Guardian a speculat că, potrivit unor rapoarte, oficialul britanic ar fi fost atunci secretarul de externe David Cameron, fost prim-ministru al Marii Britanii.

În declarația sa, Khan a semnalat și presiuni din partea Washingtonului. El a spus că un oficial american l-a avertizat în aprilie 2024 că emiterea mandatelor ar avea „consecințe dezastruoase”, conform The Guardian.

În ciuda apelurilor telefonice de amenințare, Khan a declarat că a refuzat să cedeze

Khan a susținut, de asemenea, că într-un apel ulterior, pe 1 mai 2024, senatorul american Lindsey Graham l-a avertizat că urmărirea mandatelor de arestare ar însemna „ca Hamas să poată executa ostaticii israelieni”.

Referitor la acuzațiile de comportament sexual nepotrivit, Khan a spus că a luat cunoștință de ele pe 2 mai. Patru zile mai târziu, o terță persoană neidentificată i-a comunicat că a fost depusă o plângere privind comportamentul său la mecanismul intern de supraveghere al CPI, fără consimțământul presupusei victime.

O a doua femeie i-a adus în august acuzații similare de hărțuire sexuală.

În declarația sa, Khan s-a prezentat ca având un comportament neutru și profesional pe tot parcursul procesului, subliniind că decizia de a solicita mandate de arestare a fost luată înainte de apariția acuzațiilor și nu a fost influențată de considerente personale.

Luna trecută, Israelul a depus o contestație la CPI, solicitând interzicerea implicării lui Khan în cazurile aflate în desfășurare împotriva oficialilor israelieni

La 24 noiembrie 2024, CPI a emis mandate de arestare pentru Netanyahu și Gallant, suspectați de ordinarea de crime de război în timpul campaniei Israelului împotriva grupului terorist Hamas din Gaza, ca urmare a masacrului din 7 octombrie 2023, în sudul Israelului.

Ierusalimul neagă acuzațiile, susținând că războiul, cu scopul declarat de a elibera ostaticii, a înfrânge Hamas și a preveni o amenințare viitoare din Gaza, a fost purtat în conformitate cu dreptul internațional.