Mugur Isărescu, despre trecerea României la euro: „Acum nu avem niciun criteriu îndeplinit”. Ce trebuie să facă țara noastră

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat joi că BNR este pregătită să reia pregătirile pentru trecerea României la moneda euro, însă a subliniat că țara noastră este în prezent departe de îndeplinirea condițiilor necesare pentru adoptarea monedei europene. Potrivit guvernatorului, România nu îndeplinește în acest moment niciunul dintre criteriile de performanță necesare pentru intrarea în zona euro, iar procesul nu poate fi tratat ca o simplă înlocuire a leului cu moneda europeană.

Te-ar mai putea interesa și: BNR a revizuit în creștere la 6,1% prognoza de inflație pentru finalul lui 2026. Isărescu: Inflația va scădea rapid până la sfârșitul anului

Mugur Isărescu, despre trecerea României la euro: „Acum nu avem niciun criteriu îndeplinit”. Ce trebuie să facă țara noastră

Isărescu a amintit că Banca Națională s-a implicat și în trecut în pregătirea procesului de aderare la zona euro. Până în jurul anului 2018, în cadrul BNR a funcționat practic un mecanism dedicat pregătirii trecerii la euro, inclusiv un secretariat și un Comitet de Trecere la Euro. Guvernatorul a explicat că, în perioada 2011-2012, discuțiile ajunseseră până la detalii logistice extrem de concrete privind introducerea noii monede în România.

Potrivit lui Isărescu, la acel moment se discutau inclusiv aspecte legate de transportul numerarului în euro, traseele pe care urmau să circule mașinile cu bani, sucursalele bancare care ar fi trebuit să dețină depozite importante și modul în care ar fi trebuit organizate stocurile de numerar. Aceste pregătiri arată, în opinia sa, că România a avut la un moment dat un proces foarte avansat de planificare tehnică a trecerii la moneda europeană.

Procesul de pregătire a fost însă întrerupt în 2018, iar contextul economic și politic intern și extern a făcut ca obiectivul adoptării euro să fie amânat. Isărescu a amintit că România ajunsese să îndeplinească criteriile necesare în 2014, însă la nivel european condițiile nu erau favorabile pentru extinderea zonei euro.

Guvernatorul BNR a explicat că, în acea perioadă, criza financiară din Grecia și problemele zonei euro generaseră discuții chiar despre posibilitatea destrămării uniunii monetare. Într-un asemenea context, nu exista un interes real pentru intrarea unei noi țări în zona euro, iar perspectiva aderării României a fost practic pusă în așteptare.

După perioada în care România îndeplinea criteriile, situația internă s-a deteriorat din punct de vedere fiscal. Isărescu a amintit că au fost reduse impozitele și majorate cheltuielile publice, ceea ce a determinat creșterea din nou a deficitului bugetar. Ulterior, economia a fost afectată de pandemia de COVID-19 și, mai târziu, de efectele războiului, factori care au complicat și mai mult situația finanțelor publice și a indicatorilor macroeconomici.

În acest context, guvernatorul BNR consideră că România trebuie mai întâi să își corecteze dezechilibrele fiscale și să demonstreze că poate menține stabilitatea economică pe termen lung. El a insistat că simpla îndeplinire temporară a unor criterii nu este suficientă pentru adoptarea euro, deoarece România trebuie să demonstreze că poate păstra indicatorii macroeconomici în limitele necesare.

Isărescu a respins și ideea că trecerea la euro ar reprezenta un simplu schimb de monedă. Potrivit guvernatorului, adoptarea euro este un proces mult mai amplu, cu implicații economice, politice și sociale care se extind asupra întregii societăți. Schimbarea monedei naționale presupune transformări importante în economie și în modul în care sunt gestionate politicile publice, motiv pentru care procesul nu poate fi realizat exclusiv de Banca Națională.

În opinia sa, BNR are un rol important în pregătirea tehnică și economică a procesului, însă decizia și asumarea politică aparțin Guvernului și Parlamentului. Banca centrală poate contribui la stabilirea unui parcurs corect și realist, însă nu poate decide singură momentul și condițiile în care România va adopta moneda europeană.

Isărescu a subliniat, de asemenea, că România nu are opțiunea de a renunța definitiv la obiectivul adoptării euro. Spre deosebire de state precum Marea Britanie sau Danemarca, România nu a obținut prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană o derogare permanentă de la obligația de a adopta moneda euro. Prin urmare, momentul aderării poate fi amânat până când sunt îndeplinite condițiile, însă obiectivul în sine este deja asumat.

Guvernatorul BNR a explicat că România trebuie să ajungă într-o situație economică în care societatea și economia să fie pregătite pentru această schimbare. Banca Națională este gata să reia procesul de pregătire atunci când va exista această disponibilitate, însă Isărescu a avertizat că, în prezent, România nu îndeplinește niciunul dintre criteriile necesare pentru adoptarea euro.

Una dintre principalele priorități trebuie să fie, în opinia sa, corecția fiscală. România trebuie să își reducă dezechilibrele bugetare și, mai important, să demonstreze că poate păstra rezultatele obținute după această corecție. Experiența din 2014 este relevantă tocmai din acest punct de vedere: chiar dacă România reușise atunci să îndeplinească criteriile, evoluțiile ulterioare au făcut ca situația să nu mai fie sustenabilă.

Isărescu a explicat că intrarea în mecanismul cursului de schimb este un pas obligatoriu înaintea adoptării euro. După ce criteriile de performanță sunt îndeplinite, România trebuie să rămână cel puțin doi ani în acest mecanism și să demonstreze că poate menține stabilitatea indicatorilor economici. Prin urmare, chiar și în scenariul în care toate criteriile ar fi îndeplinite, trecerea efectivă la moneda euro nu s-ar putea produce imediat.

Această perioadă este importantă deoarece autoritățile europene trebuie să constate că stabilitatea economică a unei țări nu este una temporară. România ar trebui să demonstreze că poate menține disciplina fiscală, stabilitatea cursului și ceilalți indicatori macroeconomici necesari pentru aderarea la zona euro pe o perioadă suficient de lungă.

Guvernatorul BNR a pus astfel accent pe necesitatea unei discipline interne și a unei asumări politice ferme. În opinia sa, România trebuie să demonstreze că este capabilă să ia deciziile necesare și să își mențină indicatorii economici în parametrii ceruți, nu doar să atingă temporar anumite ținte.

Deși BNR este pregătită să reia pregătirile tehnice pentru procesul de aderare, Isărescu nu a oferit un termen concret pentru momentul în care România ar putea adopta euro. El a lăsat clar să se înțeleagă faptul că data nu poate fi stabilită în acest moment, întrucât țara nu îndeplinește încă niciun criteriu și trebuie mai întâi să parcurgă etapa corecției fiscale și să demonstreze că poate păstra stabilitatea economică.