ANI: 55 de persoane își pierd mandatul sau după intrarea în vigoare a Legii integrității

ANI a anunțat luni că începe procedurile pentru aplicarea efectivă a noilor prevederi legale privind interdicțiile, după intrarea în vigoare a Legii 180/2026 privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității. Noua lege schimbă mecanismul prin care sunt aplicate consecințele unui incident de integritate constatat definitiv.

ANI transmite că accentul nu mai este pus doar pe constatarea și sancționarea unei incompatibilități, a unui conflict de interese sau a unei averi nejustificate, ci pe respectarea efectivă a interdicției și pe producerea consecințelor asupra mandatului, funcției sau demnității publice.

„O interdicție stabilită potrivit legii trebuie respectată, iar consecințele acesteia trebuie să se producă în mod real asupra mandatului, funcției sau demnității publice deținute”, transmite Agenția Națională de Integritate.

55 de persoane sunt vizate de noile prevederi ale Legii 180/2026

Agenția Națională de Integritate ANI a identificat 55 de persoane aflate în situația prevăzută de normele tranzitorii ale Legii 180/2026, în urma verificărilor efectuate. Cea mai numeroasă categorie este reprezentată de consilieri locali și consilieri județeni. În total, 17 persoane din această categorie sunt vizate de aplicarea noilor prevederi.

Lista ANI cuprinde 10 primari

Dintre aceștia, un primar este de municipiu, patru sunt primari de orașe, iar cinci sunt primari de comune. Alte nouă persoane sunt viceprimari, administratori publici și secretari generali ai unităților administrativ-teritoriale.

În cazul funcționarilor publici, al funcționarilor publici cu statut special și al persoanelor care dețin funcții de conducere, ANI a identificat 13 persoane. Ultima categorie cuprinde șase persoane care ocupă alte funcții.

În total, cele cinci categorii însumează 55 de persoane pentru care Agenția urmează să aplice procedurile privind interdicțiile.

Ce se întâmplă cu persoanele aflate sub interdicție

Potrivit normelor tranzitorii din Legea 180/2026, persoanelor în cazul cărora, până la data intrării în vigoare a legii, a fost constatată definitiv starea de incompatibilitate, conflictul de interese sau averea nejustificată și pentru care nu s-a împlinit perioada de trei ani aferentă interdicției le încetează de drept funcția, demnitatea publică sau mandatul.

Încetarea funcției, demintății publice sau a mandatului are loc la 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii.

ANI explică faptul că „încetarea de drept” înseamnă că persoana nu mai poate continua să exercite mandatul, funcția sau demnitatea publică aflată sub incidența interdicției. Aplicarea efectivă a acestei prevederi revine autorității sau instituției competente, care trebuie să pună în aplicare dispozițiile legii.

Prin urmare, mecanismul prevăzut de Legea 180/2026 urmărește ca o interdicție rezultată în urma unei constatări definitive să nu rămână doar în evidențele instituțiilor, ci să aibă un efect concret asupra exercitării unei funcții sau a unui mandat public. ANI consideră că aceasta este una dintre principalele schimbări aduse de noul cadru legislativ în materia integrității.

Amenzile pentru conflictul de interese sunt cuprinse între 400 şi 8.000 de lei

Agenția Națională de Integritate arată că, până în prezent, în cazurile de conflicte de interese, sancțiunile pecuniare aplicate persoanelor evaluate au avut valori cuprinse între aproximativ 400 de lei și 8.000 de lei.

„Consolidarea mecanismului interdicțiilor reprezintă o schimbare importantă”, susține ANI, arătând că efectele unui incident de integritate trebuie să se producă efectiv asupra funcției deținute.

Agenția spune că demarează procedurile față de persoanele pentru care au fost constatate definitiv situații de incompatibilitate, conflicte de interese sau averi nejustificate și care continuă să ocupe funcții sau demnități publice.

Amenzi de până la 50.000 de lei pentru nerespectarea interdicției

Legea 180/2026 introduce și sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea perioadei de interdicție.

Potrivit ANI, nerespectarea perioadei de interdicție de până la trei ani constituie contravenție și se sancționează cu amendă cuprinsă între 5.000 și 50.000 de lei.

Noua legislație stabilește sancțiuni și pentru persoanele cărora le revine obligația de a constata încetarea funcției publice, dar care nu îndeplinesc această obligație în condițiile prevăzute de lege. În acest caz, amenda este cuprinsă între 5.000 și 10.000 de lei.

Astfel, responsabilitatea privind aplicarea interdicțiilor nu revine exclusiv persoanei aflate sub interdicție. Și autoritățile sau persoanele competente să constate încetarea funcției publice pot fi sancționate dacă nu aplică prevederile legale.

Actele încheiate în perioada de interdicție pot fi nule

Consecințele prevăzute de noua legislație nu sunt limitate la pierderea funcției sau la sancțiunile financiare. ANI atrage atenția că actele juridice sau administrative încheiate cu încălcarea perioadei de interdicție sunt lovite de nulitate absolută.

Agenția subliniază că, în acest fel, nerespectarea unei interdicții poate produce efecte și asupra actelor încheiate de persoana care continuă să ocupe funcția sau mandatul în perioada în care nu are dreptul să îl exercite.

Prin urmare, noul mecanism urmărește să asigure respectarea efectivă a interdicției și să limiteze situațiile în care aceasta există formal, fără să producă efecte în exercitarea concretă a funcției publice.

ANI va verifica dacă funcțiile au fost efectiv încetate

Agenția Națională de Integritate anunță că va monitoriza modul în care autoritățile și instituțiile aplică prevederile referitoare la încetarea mandatelor, funcțiilor și demnităților publice.

Monitorizarea nu se va limita însă la informațiile transmise de instituțiile competente sau de persoanele vizate.

ANI precizează că procesul de verificare nu va avea la bază exclusiv răspunsurile primite de Agenție și nici doar informațiile disponibile în bazele de date și evidențele existente.

Agenția anunță că va intensifica verificările de tip on-site/on-the-spot în cazul situațiilor individuale monitorizate, în special atunci când există neconcordanțe între informațiile disponibile. Unul dintre obiectivele acestor verificări este să stabilească dacă încetarea mandatului, funcției sau demnității publice s-a produs efectiv în termenul prevăzut de lege și dacă persoana respectă interdicția.

Prin urmare, nu va fi suficient ca o instituție să comunice formal că a adoptat o anumită măsură. ANI spune că va verifica dacă măsura a fost aplicată în realitate.

ANI va verifica inclusiv cazurile în care informațiile transmise sunt incomplete, neactualizate, contradictorii sau nu corespund situației reale. Dacă identifică neconcordanțe, Agenția va folosi instrumentele legale disponibile pentru clarificarea situației și, după caz, aplicarea măsurilor prevăzute de lege. Astfel, monitorizarea vizează nu doar existența unei constatări definitive, ci și aplicarea efectivă a consecințelor acesteia.

ANI: Interdicțiile trebuie să producă efecte reale

Agenția Națională de Integritate consideră că Legea 180/2026 reprezintă o schimbare de substanță a cadrului național de integritate.

Potrivit ANI, constatarea definitivă a unei incompatibilități, a unui conflict de interese sau a unei averi nejustificate nu trebuie să rămână doar consemnată într-un raport de evaluare.

Agenția susține că aceste constatări trebuie să producă efectele prevăzute de lege asupra exercitării funcției, demnității publice sau mandatului.

„O interdicție definitivă trebuie să producă efecte în mod concret, nu doar să figureze într-o evidență”, afirmă ANI.

Agenția apreciază că noile prevederi completează cadrul legislativ cu mecanisme care permit aplicarea efectivă a interdicțiilor și susține că aceste instrumente ar fi trebuit să existe încă de la înființarea instituției.

„După aproape două decenii de funcționare a Agenției, interdicțiile dobândesc instrumentele necesare pentru a produce efecte concrete, nu doar consecințe formale”, mai transmite ANI.

Citește și: Nicușor Dan a promulgat Legea integrității pentru a nu pierde 770 mil. euro din PNRR: „Nu ne permitem să nu accesăm aceste fonduri”