Nicușor Dan: „Dezinformarea costă prosperitate, resurse și chiar vieți. Statul trebuie să comunice uman, nu propagandistic”

Nicușor Dan a subliniat că în demersul privind combaterea dezinformării este esențial ca instituțiile statului, societatea civilă și mediul privat să lucreze împreună, iar testul pentru România este dacă va reuși în timp să coalizeze aceste energii.

Nicușor Dan a reiterat că dezinformarea nu reprezintă doar o chestiune care atacă democrația și etica, ci amenință și prosperitatea, explicând că există o corelație între nivelul de încredere din interiorul unei societăți și prosperitatea acelei societăți, iar dezinformarea atacă tocmai acolo, la nivelul de încredere reciprocă.

El a atras atenția că fenomenul depășește zona politică în sens restrâns și se manifestă în domeniul medical, unde „costă resurse și costă chiar vieți”, în zona economică, dar și în cea a siguranței femeilor victime ale abuzului.

Pentru a înțelege impactul dezinformării, trebuie clarificat mai întâi ce reprezintă democrația în esență, a spus Nicușor Dan. El a definit democrația ca pe un proces prin care membrii unei comunități se influențează reciproc, în limite legitime, cu scopul de a ajunge colectiv la cele mai bune decizii pentru binele comun.

Dezinformarea, în acest context, înseamnă „să pervertești acest mecanism, adică să dezechilibrezi ierarhia de argumente în mod artificial și să introduci niște elemente factual false pe care, promovându-le, să le faci adevărate”, atacând astfel democrația însăși.

De aceea, a precizat el, trebuie urmărite mecanismele care pervertesc o ierarhie de valori și de acțiuni legitime pe care societatea o produce pentru ea însăși, fără a afecta posibilitatea cetățeanului de a exprima orice idee, opinie sau evaluare.

În acest sens, a atras atenția că există „o discuție foarte vie despre cum facem să protejăm spațiul informațional fără ca, în același timp, să limităm libertatea de exprimare”, linie de demarcație care trebuie avută permanent în vedere.

În privința rolului statului, Nicușor Dan a afirmat că acesta trebuie, în primul rând, să comunice coerent și strategic și, „dacă se poate, uman și nu propagandistic, cum, din păcate, politicianul, încurajat de consultanți, o face adesea”.

Apoi, a adăugat el, instituțiile trebuie să se ducă acolo unde este publicul și să răspundă în ritmul în care diferite segmente se așteaptă să primească un răspuns, observând că „noi toți, politicienii, suntem prin talk-show-uri, ne certăm unii cu alții, și pe TikTok sunt alții”, iar subiectele dezbătute la televizor diferă de cele care circulă pe rețelele sociale, unde uneori „30% dintre oameni sunt deja convinși că e o realitate”.

Instituțiile statului trebuie, așadar, să comunice obiectiv și să fie capabile să ajungă la public, a punctat el.

Nicușor Dan a mai spus că este nevoie de cooperare între instituții și de învățarea din bune practici externe, felicitând organizatorii pentru prezența reprezentanților instituțiilor europene la eveniment.

Șeful statului a subliniat că trebuie pus accent pe factorul educațional în zona de educație media și digitală, considerând că „este o chestiune chiar de securitate națională”.

În final, a avertizat că, dincolo de comunicarea strategică, „oamenii către care ne adresăm trebuie să aibă minima încredere să ne asculte când noi deschidem gura”, ceea ce înseamnă că trebuie recâștigată încrederea cetățenilor în autoritățile publice. El și-a exprimat sprijinul pentru demersurile viitoare ale inițiativei.

Citește și: Nicușor Dan ia apărarea ONG-urilor și critică proiectul privind transparența finanțărilor