Nuclearelectrica a înregistrat o creștere semnificativă a profitului în primul semestru din 2026, în ciuda unei scăderi importante a cantității de energie electrică produsă și livrată de centrala nucleară de la Cernavodă. Potrivit raportului semestrial transmis Bursei de Valori București, compania a obținut un profit net de 1,184 miliarde de lei, cu 36,6% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025, când profitul net a fost de 866,66 milioane de lei.
Te-ar mai putea interesa și: România rămâne fără energie nucleară pentru prima dată în 23 de ani. Seceta oprește ambele reactoare de la Cernavodă
Rezultatele financiare arată că performanța companiei a fost susținută în special de creșterea prețului mediu al energiei vândute și de eliminarea contribuției la Fondul de Tranziție Energetică. Astfel, veniturile din exploatare au urcat cu 2%, până la 2,798 miliarde de lei, iar veniturile obținute din vânzarea energiei electrice au crescut cu 2,7%, ajungând la 2,701 miliarde de lei.
Un element important este că Nuclearelectrica a vândut o cantitate mai mică de energie, însă la un preț mediu mai ridicat. Cantitatea totală de energie electrică comercializată a fost cu 11,7% mai mică decât în perioada similară a anului trecut, dar prețul mediu ponderat al energiei vândute a crescut cu 12,7%. Această evoluție a contribuit la majorarea veniturilor din vânzarea energiei și, implicit, la rezultatul financiar pozitiv al companiei.
Și indicatorii operaționali au consemnat creșteri importante. Profitul operațional înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare (EBITDA) a ajuns la 1,564 miliarde de lei, în creștere cu 33,7%, în timp ce rezultatul operațional (EBIT) a crescut cu 40,2%, până la 1,143 miliarde de lei.
Creșterea EBITDA a fost influențată în principal de majorarea veniturilor din vânzarea energiei și de eliminarea contribuției la Fondul de Tranziție Energetică (CFTE). Această contribuție nu a mai fost aplicată după 30 iunie 2025, ca urmare a faptului că prevederile OUG nr. 6/2025 nu au fost prelungite. Efectele favorabile au fost însă parțial diminuate de creșterea costurilor de exploatare.
Cheltuielile de exploatare, fără a lua în calcul amortizarea, deprecierea și contribuția la Fondul de Tranziție Energetică, au crescut cu 15,3%, până la aproximativ 1,234 miliarde de lei. Una dintre cele mai importante majorări a fost înregistrată la costurile pentru achiziționarea energiei electrice, care au crescut cu aproximativ 61%. În același timp, cheltuielile cu reparațiile și mentenanța au crescut cu circa 20%, iar alte cheltuieli de exploatare au fost mai mari cu aproximativ 18%.
Pe partea financiară, Nuclearelectrica a raportat un rezultat financiar net de 271,63 milioane de lei, în creștere cu 23% față de perioada comparată. În același timp, compania a plătit mai mult impozit pe profit, cheltuiala netă cu acest impozit ajungând la 230,93 milioane de lei, cu 36,2% peste nivelul din primul semestru al anului trecut.
În ceea ce privește activitatea de producție, situația este însă diferită de cea reflectată de profit. Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă a produs și livrat în Sistemul Energetic Național 4,154 milioane MWh în primele șase luni din 2026, cu 11,74% mai puțin decât cele 4,706 milioane MWh livrate în aceeași perioadă din 2025.
Scăderea a fost și mai pronunțată în trimestrul al doilea. În această perioadă, energia livrată în Sistemul Energetic Național a fost de aproximativ 1,520 milioane MWh, în scădere cu 23,4% față de trimestrul al doilea al anului precedent.
Raportul Nuclearelectrica explică reducerea producției printr-o combinație de factori, printre care limitarea puterii Unității 1 și opririle celor două reactoare. În cazul Unității 1 de la Cernavodă, CANDU Energy Inc. a impus o limitare a puterii reactorului la 90%. În plus, Unitatea 1 a intrat într-o oprire planificată, iar Unitatea 2 a fost afectată de o oprire neplanificată.
Oprirea planificată a Unității 1 a început pe 10 mai și a durat 1.237 de ore. În cazul Unității 2, oprirea neplanificată a început pe 4 mai și a durat 624 de ore. Aceste perioade au avut un impact direct asupra cantității de energie produse și livrate în sistem.
În ciuda acestor dificultăți operaționale, programul de producție aprobat pentru primul semestru al anului 2026 a fost realizat într-o proporție ridicată. Compania își stabilise o producție netă de 4,45 milioane MWh, iar nivelul efectiv realizat a reprezentat 93,4% din programul aprobat.
Nuclearelectrica are în același timp un program amplu de investiții pentru anul 2026, estimat la 3,42 miliarde de lei. Până la 30 iunie, compania realizase investiții în valoare de 1,360 miliarde de lei, ceea ce reprezintă un grad de realizare de 39,76% din programul anual.
Datele arată, astfel, o situație cu două componente: pe de o parte, producția de energie nucleară a scăzut, pe fondul opririlor și al limitării puterii Unității 1, iar pe de altă parte, profitabilitatea companiei s-a îmbunătățit puternic. Creșterea prețului mediu al energiei comercializate și eliminarea contribuției la Fondul de Tranziție Energetică au compensat în mare măsură efectul reducerii producției.
Rezultatele financiare vin într-un moment important pentru sectorul energetic românesc, în condițiile în care energia nucleară are un rol strategic în asigurarea producției de bază și în reducerea dependenței de importuri. Nuclearelectrica derulează în paralel investiții majore pentru menținerea și dezvoltarea capacităților nucleare, iar performanța financiară din prima jumătate a anului oferă companiei resurse importante pentru continuarea acestor proiecte.