Nicușor Dan avertizează că România riscă să piardă încrederea pieţelor dacă nu reduce deficitul bugetar

Şeful statului a prezentat o imagine a presiunilor asupra bugetului, afirmând că România va plăti în 2026 dobânzi de 60 de miliarde de lei pentru datoria publică acumulată.

„Am avut un an în care nivelul de trai a scăzut şi şase luni în care nivelul de trai a continuat să scadă, dar şi (o perioadă – n.r.) în care dezbaterile politice, multe inutile, au generat-o. Am pierdut timp preţios”, a declarat Nicuşor Dan.

Preşedintele a susţinut că situaţia financiară a României trebuie privită cu calm, însă respectarea angajamentelor privind reducerea deficitului este obligatorie. Orice abatere de la calendarul fiscal-bugetar ar putea afecta credibilitatea ţării şi capacitatea acesteia de a se finanţa de pe pieţele externe.

Potrivit cifrelor prezentate de şeful statului, bugetul României pentru 2026 prevede venituri de 730 de miliarde de lei şi cheltuieli de 860 de miliarde de lei. Nicuşor Dan a indicat un deficit de 150 de miliarde de lei, sumă pe care statul trebuie să o acopere prin împrumuturi.

„Ce înseamnă 150 de miliarde de lei? Înseamnă tot PNRR-ul pe 5 ani – şi granturi, şi împrumuturi – sau 2.500 de kilometri de autostradă de la zero; sau 45 de spitale regionale. Ăştia sunt banii pe care noi îi cheltuim fără să-i avem, în anul 2026”, a afirmat preşedintele.

Din suma menţionată, 60 de miliarde de lei reprezintă dobânzile aferente datoriei publice deja acumulate. Nicuşor Dan a comparat această cheltuială cu valoarea construirii a 1.000 de kilometri de autostradă sau a 18 spitale regionale.

Ce riscă România dacă agenţiile de rating retrogradează ţara

Preşedintele a explicat că agenţiile de rating evaluează capacitatea unei ţări de a-şi onora obligaţiile financiare şi transmit investitorilor dacă este recomandată plasarea capitalurilor în economia respectivă. În opinia sa, România se află în prezent la limita dintre recomandarea de investiţii şi nerecomandarea acestora.

O eventuală retrogradare ar putea determina retragerea unor fonduri de investiţii şi fonduri de pensii care au reguli interne ce le obligă să nu mai deţină expuneri în ţări cu un anumit nivel de rating. România ar trebui să găsească alţi finanţatori, care ar putea solicita dobânzi mai mari.

„Ce s-ar întâmpla dacă agenţiile de rating ne-ar reduce ratingul, ne-ar «downgrada»?

Există fonduri de investiţii, fonduri de pensii care, conform regulamentelor lor interne, trebuie să se retragă, în această ipoteză, din România. Şi asta înseamnă că noi trebuie să ne împrumutăm de la alţii, care să le ia locul şi care ne vor împrumuta, dar, evident, mai scump”, a explicat Nicuşor Dan.

Preşedintele a avertizat că, în cazul în care noii investitori nu ar fi suficienţi pentru a acoperi necesarul de finanţare al statului, România ar putea ajunge din nou să solicite sprijinul Fondului Monetar Internaţional, aşa cum s-a întâmplat în 2009. Un eventual program al FMI ar veni însă cu condiţii stricte de ajustare fiscală.

Indiferent dacă România ar avea sau nu acces la finanţare suficientă, corectarea deficitului ar trebui făcută într-un ritm mai agresiv decât cel prevăzut în prezent, a susţinut şeful statului.

Nicușor Dan a atras atenţia că o deteriorare a ratingului de ţară şi creşterea costurilor de împrumut ale statului s-ar transmite în întreaga economie

Ratele dobânzilor ar putea creşte atât pentru populaţie, cât şi pentru companii, iar firmele care se confruntă deja cu dificultăţi financiare ar putea ajunge să îşi închidă activitatea, ceea ce ar genera pierderi de locuri de muncă.

Preşedintele a subliniat că reducerea deficitului nu poate fi realizată fără măsuri asupra principalelor categorii de cheltuieli bugetare, respectiv salariile din sectorul public şi pensiile.

„Cele mai mari capitole de cheltuieli din bugetul naţional sunt cele de personal, cu salariile şi cu pensiile. E foarte greu de crezut că poţi să ai o reducere drastică a deficitului fără să te atingi de capitolele astea”, a declarat acesta.

Un alt risc menţionat de Nicuşor Dan este deprecierea cursului de schimb, în cazul pierderii încrederii investitorilor

Revenirea la condiţii normale de finanţare nu ar fi rapidă, a afirmat preşedintele, care a indicat o perioadă medie de şase-şapte ani pentru recâştigarea încrederii pieţelor după o retrogradare.

„Nu este un episod, azi ne-au downgradat şi peste şase luni sau peste trei luni revenim. De fiecare dată când ai pierdut încrederea pieţei financiare, îţi ia ani de zile ca să revii. De exemplu, România a pierdut-o în 2008 şi a recâştigat-o în 2014”, a spus Nicuşor Dan.

Nicușor Dan a criticat lunile de blocaj politic

În conferinţa de presă de la Palatul Cotroceni, Nicuşor Dan a anunţat că doreşte să răspundă la patru întrebări legate de situaţia economică şi politică a României: de ce evaluarea agenţiilor de rating este crucială, ce consecinţe ar fi avut intrarea AUR la guvernare, care ar fi fost efectele organizării alegerilor anticipate şi dacă PNL şi USR ar fi putut guverna fără PSD, având în vedere configuraţia Parlamentului.

Şeful statului a susţinut că dezbaterile politice din ultimele luni, pe care le-a caracterizat drept în mare parte inutile, au consumat timp care ar fi trebuit folosit pentru gestionarea problemelor economice şi pentru respectarea angajamentelor fiscale.

Citește și: Nicușor Dan cere Parlamentului să reexamineze legea privind reabilitarea energetică a blocurilor