Reactorul 1 de la Cernavodă va fi resincronizat vineri la sistemul energetic național

Nuclearelectrica a anunțat miercuri că a început procedurile specifice pentru repornirea Unității 1, după ce au fost îndeplinite condițiile minime necesare. Reactorul fusese oprit în urma scăderii accentuate a nivelului Dunării în zona gurii de captare a apei folosite pentru răcirea instalațiilor, pe fondul secetei din bazinul fluviului.

Reluarea operațiunilor a fost posibilă după verificările efectuate de specialiștii Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN). Aceștia au constatat că sunt îndeplinite condițiile pentru ieșirea Unității 1 din starea de oprire garantată și au permis inițierea etapelor de repornire, a declarat joi, pentru Mediafax, președintele CNCAN, Cantemir Marian Ciurea-Ercău.

România se află în stare de alertă energetică din data de 1 august 2026, după oprirea Unității 1 de la Cernavodă, pe 28 iulie, pe fondul debitului redus al Dunării

Același fenomen a dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier, care contribuie, în medie multianuală, cu 10-15% la producția de energie electrică a țării.

Centrala de la Cernavodă, cu două reactoare care au fiecare o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, asigură în condiții normale de funcționare circa 20% din producția de energie electrică a României. Centrala a fost oprită integral pe 13 august, potrivit informațiilor din materialul transmis.

Repornirea Unității 1 vine într-un moment în care consumul de energie electrică a crescut odată cu răcirea vremii. Luni seara, consumul României a depășit 8.000 MW, pentru prima dată din 2 martie, potrivit datelor Transelectrica. În lipsa producției nucleare și a unui aport suficient din surse eoliene, acoperirea consumului a necesitat importuri de energie.

Pentru repornirea Unității 2, care ar putea aduce în sistem încă aproximativ 700 MW, nu există un calendar cert

Reluarea funcționării depinde de creșterea susținută a nivelului Dunării, astfel încât apa disponibilă să permită răcirea în condiții de siguranță a ambelor reactoare.

Mihai Gioară, directorul general al Nuclearelectrica, a explicat într-o informare transmisă joi Bursei de Valori București că funcționarea Unității 1 presupune utilizarea unor volume mari de apă pentru răcirea reactorului, ceea ce va duce la scăderea nivelului în bazinul de aspirație. În aceste condiții, repornirea Unității 2 depinde de creșterea susținută a nivelului Dunării. După îndeplinirea condițiilor necesare, reactorul va putea fi repornit și sincronizat ulterior la sistemul energetic național.

Președintele CNCAN a precizat că verificările continuă și în cazul Unității 2, dar că nu poate avansa un termen sigur pentru repornire.

„Trebuie să existe o certitudine că nivelul apei va rămâne la o valoare care să asigure funcționarea pe termen lung a ambelor unități și acest lucru încă se mai monitorizează”, a declarat Cantemir Marian Ciurea-Ercău, pentru Mediafax.

Potrivit experților în energie consultați de Mediafax, repornirea Unității 1 a fost posibilă după ce debitul Dunării la intrarea în țară a început să crească. Aceștia au indicat un debit minim de aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă ca nivel necesar pentru funcționarea unui reactor.

Creșterea debitului Dunării nu a dus însă la o revenire semnificativă a producției hidroenergetice. La un debit de 1.750-1.800 de metri cubi pe secundă la intrarea în hidrocentrala Porțile de Fier 1, producția celor două hidrocentrale nu a înregistrat o creștere importantă. În perioada cu debite reduse, producția acestora ajunsese la jumătate față de nivelurile obișnuite.

Nici pe râurile interioare situația nu s-a îmbunătățit semnificativ, pe fondul secetei și al precipitațiilor insuficiente în zonele care alimentează amenajările hidroenergetice ale Hidroelectrica.

România importa 421 MW vineri la prânz

Datele Transelectrica din 6 noiembrie, ora 12:23, înainte de resincronizarea Unității 1, arătau un consum național de 5.951 MW și o producție de 5.529 MW. Diferența de 421 MW era acoperită prin importuri de energie din interconexiunile cu statele vecine.

Cea mai mare contribuție la producția internă venea din sursele fotovoltaice, urmate de hidrocarburi și hidroenergie.

Structura producției la ora 12:23 era următoarea:

– Fotovoltaic: 2.050 MW, respectiv 37,09%;
– Hidrocarburi: 1.517 MW, respectiv 27,45%;
– Hidroenergie: 889 MW, respectiv 16,08%;
– Cărbune: 593 MW, respectiv 10,73%;
– Eolian: 406 MW, respectiv 7,35%;
– Biomasă: 72 MW, respectiv 1,30%;
– Nuclear: 0 MW;
– Instalații de stocare: 0 MW.

Producția totală era de 5.529 MW, iar contribuția nucleară urma să reintre în sistem odată cu resincronizarea Unității 1, programată pentru vineri la ora 13:00.

Citește și: Nuclearelectrica începe repornirea Unității 1 de la Cernavodă. Reactorul ar urma să fie reconectat la sistemul energetic pe 6 noiembrie