Raport al Guvernului: Administrația publică din România rămâne fragmentată, supradimensionată și ineficientă

Executivul prezintă documentul drept „o radiografie de ansamblu a statului român”, care acoperă administrația centrală, locală și companiile de stat, fiind primul exercițiu de acest tip realizat la nivel guvernamental.

Guvernul susține că publicarea raportului reprezintă un demers de transparență instituțională, în condițiile în care datele privind dimensiunea și costurile aparatului administrativ ar fi fost, până acum, dispersate între instituții.

Deși se bazează pe date din 2024, raportul este considerat relevant și în prezent, întrucât structura administrației, cheltuielile de personal și indicatorii de performanță nu au suferit modificări semnificative, potrivit Guvernului.

Documentul analizează numărul de angajați din sectorul public, cheltuielile de personal, situația companiilor de stat, accesarea fondurilor europene și guvernamentale, precum și diferențele de dezvoltare între unitățile administrativ-teritoriale.

Datele au fost colectate din surse oficiale și prelucrate cu sprijinul Băncii Mondiale, fiind transmise anonimizat în conformitate cu reglementările privind protecția datelor.

Executivul recunoaște însă că procesul de colectare a fost îngreunat de fragmentarea bazelor de date, ceea ce a afectat acuratețea estimărilor, evaluată la circa 95%, situație pe care o pune în legătură cu lipsa digitalizării integrate.

Raportul identifică o serie de disfuncționalități structurale, printre care lipsa unei baze unitare de evidență a personalului din sectorul public, raportări neuniforme între instituții, erori sistemice și dificultăți majore de corelare a datelor provenite din surse diferite, inclusiv Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii, ANFP și alte instituții.

Sunt semnalate, de asemenea, situații de contracte multiple de muncă și inconsecvențe în datele raportate de instituții, inclusiv cazuri în care companii figurează cu cheltuieli în absența veniturilor declarate.

La nivel structural, analiza arată că anumite instituții centrale concentrează o proporție semnificativă a personalului și cheltuielilor, în timp ce structurile teritoriale sunt fragmentate și inegal distribuite.

În plan teritorial, raportul evidențiază diferențe semnificative în accesarea fondurilor europene și guvernamentale, cu concentrarea investițiilor în județe precum Cluj, Bihor, Alba și Ilfov, în timp ce alte zone, precum Teleorman, Vaslui sau Caraș-Severin, rămân subfinanțate, accentuând decalajele regionale.

În privința companiilor de stat, documentul notează existența unor entități care continuă să funcționeze cu pierderi structurale și să fie susținute prin subvenții, fără corelare cu performanța economică.

La nivel macroeconomic, raportul arată că ponderea cheltuielilor de personal din PIB este de 10,1%, nivel apropiat de media Uniunii Europene, dar subliniază tendința de creștere recentă. Sunt menționate comparații cu state precum Irlanda (6,2%), Elveția (7,3%) și Germania (8,1%).

Concluzia generală a raportului este că administrația publică rămâne insuficient corelată cu indicatorii de performanță și impact, iar lipsa integrării datelor afectează capacitatea de planificare și eficiență a politicilor publice.

Totodată, sunt menționate exemple punctuale de bune practici și instituții performante, considerate modele pentru posibile reforme viitoare, inclusiv prin comasări administrative, optimizarea personalului și consolidarea guvernanței companiilor de stat.

Citește și: Bolojan: Guvernul a analizat două proiecte de OUG pentru a ușura absorbția fondurilor europene