Euro în creștere lovește economia: Credite mai scumpe, prețuri mai mari și presiune pe bugetele românilor

Creșterea recentă a cursului euro în raport cu leul are efecte directe și imediate asupra economiei românești, influențând atât populația, cât și mediul de afaceri, prin scumpiri în lanț și presiuni suplimentare asupra creditelor și costului vieții, avertizează Irina Chițu, director al comparatorului financiar-bancar FinZoom.ro și vicepreședinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), potrivit mediafax.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Politico: Ungaria și UE, divergențe privind cuantumul fondurilor de 10 miliarde de euro pe care Budapesta ar trebui să le primească

Euro în creștere lovește economia: Credite mai scumpe, prețuri mai mari și presiune pe bugetele românilor

Potrivit acesteia, deprecierea monedei naționale nu este un fenomen izolat sau pur tehnic, ci unul care se reflectă rapid în prețurile de consum. Deoarece o mare parte dintre produsele de bază din comerțul românesc sunt importate sau au componente importate, orice creștere a euro se traduce aproape imediat în scumpiri la raft. La fel, utilitățile, serviciile de telecomunicații și chiar piața imobiliară sunt puternic influențate de raportarea la moneda europeană, ceea ce face ca efectele să fie resimțite pe scară largă în economie.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unui eveniment de educație financiară organizat de Banca Națională a României (BNR), în parteneriat cu instituții financiare și organizații internaționale, unde experții au discutat despre importanța alfabetizării financiare într-un context economic global marcat de instabilitate. În acel moment, cursul oficial al euro era într-o perioadă de volatilitate, după mai multe zile de creșteri consecutive și atingeri de noi maxime istorice, urmate de o ușoară corecție.

BNR a anunțat un curs de referință de 5,2661 lei pentru un euro, ușor sub recordul anterior, însă nivelurile rămân ridicate comparativ cu perioada precedentă. Această evoluție vine după o serie de creșteri accelerate, în care moneda europeană a depășit în mod repetat praguri istorice, alimentând incertitudinea din piețele financiare.

Unul dintre cele mai vizibile efecte ale deprecierii leului se regăsește în zona creditelor, în special a celor imobiliare. Irina Chițu a oferit un exemplu concret: un apartament evaluat la 100.000 de euro a devenit mai scump în lei cu peste 10.000 de lei într-un interval foarte scurt, doar din cauza fluctuațiilor cursului. În același timp, avansul necesar pentru achiziție a crescut cu aproximativ 1.600 de lei, iar suma împrumutată de la bancă s-a majorat cu aproximativ 9.000 de lei, fără ca prețul în euro al locuinței să se modifice.

Această dinamică afectează direct accesul populației la creditare, mai ales în contextul în care o parte semnificativă a pieței imobiliare este indexată în euro. Specialista avertizează că, dacă perioada de volatilitate se prelungește, efectele asupra numărului de credite ipotecare ar putea deveni vizibile, pe măsură ce consumatorii devin mai prudenți în deciziile financiare.

Pe lângă efectul imediat asupra creditelor, creșterea euro contribuie și la presiuni inflaționiste mai largi. Irina Chițu explică faptul că, în paralel cu inflația deja existentă, deprecierea leului poate conduce la scumpiri suplimentare, ceea ce reduce puterea de cumpărare a populației. Într-un astfel de context, consumul intern ar putea încetini, deoarece gospodăriile își ajustează bugetele în funcție de costurile mai mari ale bunurilor și serviciilor esențiale.

În plus, experta atrage atenția că, pe termen mediu, pot apărea creșteri ale dobânzilor, inclusiv pentru creditele în lei. Chiar dacă unele împrumuturi au dobânzi fixe, majorarea generală a prețurilor și a costurilor de trai afectează bugetele familiilor în ansamblu, reducând capacitatea de economisire și consum.

Pentru creditele cu dobândă variabilă, efectul ar putea fi și mai direct, prin creșterea ratelor lunare odată cu ajustarea indicatorilor de piață. Astfel, impactul nu se limitează doar la cei expuși direct la cursul valutar, ci se extinde asupra întregii populații, indiferent de tipul de împrumut contractat.

Irina Chițu subliniază și faptul că aceste evoluții interne se suprapun peste probleme structurale ale economiei, precum dezechilibrele bugetare și deficitele persistente, dar și peste factori externi de presiune. Printre aceștia se numără conflictele internaționale și tensiunile geopolitice, care au influențat inclusiv prețul energiei la nivel global.