Raport guvernamental: Peste 90% dintre consiliile județene nu au contractat proiecte prin PNRR

Raportul privind Analiza Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale, elaborat în 2025 de Cancelaria Prim-Ministrului pe baza datelor colectate în 2024, evidențiază probleme serioase în ritmul de contractare și utilizare a fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Documentul arată că procesul de atragere a finanțărilor europene este caracterizat de un ritm „lent și neuniform”, existând diferențe majore între județe și între diferitele categorii de autorități locale.

Una dintre cele mai grave concluzii ale raportului este faptul că peste 90% dintre consiliile județene nu reușiseră să contracteze proiecte prin PNRR până în anul 2025, situație considerată „în mod special îngrijorătoare” de către autorii analizei. Această lipsă de contractare ridică riscuri semnificative privind pierderea fondurilor europene disponibile și ratarea unor oportunități importante de modernizare și dezvoltare regională.

Te-ar mai putea interesa și: UniCredit raportează profit trimestrial record și își intensifică ofensiva pentru preluarea Commerzbank

Raport guvernamental: Peste 90% dintre consiliile județene nu au contractat proiecte prin PNRR

Potrivit raportului, doar câteva județe au demonstrat o capacitate administrativă mai bună și au reușit să contracteze un număr relevant de proiecte în perioada 2021-2025. Printre exemplele pozitive sunt menționate județele Bihor, Hunedoara, Mehedinți și Galați, considerate modele de mobilizare eficientă a resurselor și de accesare a fondurilor europene. Aceste administrații locale au reușit nu doar să atragă finanțări externe, ci și să mențină un nivel ridicat de execuție bugetară și de implementare a investițiilor publice. În schimb, majoritatea consiliilor județene și numeroase unități administrativ-teritoriale mici nu aveau nici măcar contracte semnate până în 2025, ceea ce reflectă probleme persistente legate de capacitatea administrativă, lipsa personalului specializat, birocrație excesivă și dificultăți în pregătirea proiectelor eligibile.

Raportul atrage atenția și asupra existenței unor disparități teritoriale majore în ceea ce privește dezvoltarea locală și accesarea fondurilor publice. Analiza indicatorilor pentru perioada 2016-2025 relevă un peisaj foarte inegal al investițiilor publice, infrastructurii de bază, capacității administrative și dinamicii economice la nivelul UAT-urilor și consiliilor județene. Prin corelarea datelor privind veniturile și cheltuielile locale, gradul de conectare la utilități și nivelul de atragere a fondurilor externe, raportul identifică tendințe sistemice și disfuncționalități persistente în administrația locală din România.

Documentul evidențiază faptul că anumite județe, precum Tulcea, Bistrița-Năsăud, Bihor și Mehedinți, au demonstrat o capacitate ridicată de mobilizare a resurselor financiare și de implementare a investițiilor. Aceste județe sunt prezentate drept exemple de administrații care au reușit să combine eficient atragerea de fonduri europene cu o execuție bugetară solidă și cu prioritizarea investițiilor strategice. În schimb, alte județe importante, inclusiv Timiș, Teleorman, Ilfov, Mureș, Harghita, Bacău și Satu Mare, sunt indicate ca având niveluri reduse de atragere a fondurilor și/sau execuție bugetară slabă. Raportul sugerează că aceste probleme sunt cauzate de dificultăți administrative, întârzieri în implementare, lipsa unei planificări eficiente sau o prioritizare insuficientă a proiectelor de dezvoltare.