Ministerul Muncii pregătește reluarea discuțiilor privind noua lege a salarizării, însă procesul va fi unul etapizat și condiționat de existența unui acord politic prealabil, a anunțat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Potrivit acestuia, proiectul nu va intra imediat în dezbatere publică, iar consultările oficiale vor începe doar după ce va exista un consens minim între partidele care pot susține reforma în Parlament, potrivit Agerpres.
Te-ar mai putea interesa și: Dragoș Anastasiu: Statul trebuie să respecte legea și să reducă birocrația pentru a recâștiga încrederea antreprenorilor
În acest sens, Ministerul Muncii urmează să transmită formațiunilor politice un document sintetic, de aproximativ două pagini, elaborat împreună cu experții Băncii Mondiale, care stabilește principiile de bază ale viitoarei legi a salarizării. Acest document nu reprezintă încă un proiect legislativ complet, ci un cadru general menit să fixeze direcțiile principale ale reformei și să testeze disponibilitatea politică pentru susținerea ei.
Dragoș Pîslaru a explicat că două condiții esențiale trebuie îndeplinite înainte de avansarea proiectului. Prima este clarificarea „anvelopei financiare” împreună cu Ministerul Finanțelor, adică stabilirea exactă a resurselor bugetare disponibile pentru implementarea noii grile de salarizare. În prezent, această analiză este în desfășurare, iar autoritățile estimează că în perioada imediat următoare vor avea o imagine mai clară asupra spațiului fiscal.
A doua condiție este obținerea unui acord politic mai larg, în special din partea unei majorități parlamentare cu orientare pro-europeană, capabilă să susțină reforma pe termen lung. Ministrul a subliniat că acest consens este esențial pentru a evita blocajele politice ulterioare și pentru a asigura stabilitatea unei reforme considerate crucială, inclusiv în contextul angajamentelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Oficialul a explicat că, în actualul context instituțional, Guvernul nu mai are posibilitatea de a adopta astfel de reforme prin ordonanțe de urgență, ceea ce mută responsabilitatea către Parlament. Din acest motiv, noua lege a salarizării va trebui promovată fie printr-un proiect de lege susținut de Guvern, fie printr-o inițiativă parlamentară, dar doar după ce există un acord de principiu între forțele politice relevante.
Ministrul a insistat asupra ideii că demersul trebuie ferit de polarizare politică, pentru a evita ca reforma să devină un subiect de conflict între partide. În opinia sa, o abordare fragmentată ar putea duce la blocarea sau modificarea excesivă a proiectului, ceea ce ar afecta coerența întregii reforme salariale.
El a mai precizat că intenția este ca, după transmiterea documentului de principii către partide, să existe o perioadă de analiză și reacții politice în săptămânile următoare. În funcție de răspunsurile primite, se va decide dacă există suficient sprijin pentru a intra în etapa de consultare publică și elaborare a proiectului de lege propriu-zis.
Pîslaru a subliniat că termenul este unul flexibil, dar speră ca în perioada imediat următoare să existe un progres în discuții, odată ce tensiunile politice se mai temperează. Obiectivul este ca reforma salarizării să fie construită pe baze solide, cu sprijin politic larg, pentru a putea fi implementată fără riscul unor modificări ulterioare majore sau al unui blocaj legislativ.