Remus Ștefureac (INSCOP): „Raportul Congresului SUA” nu este un document oficial și a fost supraevaluat în România

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, atenționează că documentul care a generat controverse în România este un material preliminar, realizat de consilierii majorității din Comisia Juridică, fără să fie asumat bipartizan și fără să fi fost adoptat formal de Comisie. De asemenea, raportul nu a fost preluat sau validat de comisia similară din Senatul SUA și nu reflectă o poziție oficială a Congresului american.

„Așadar, un raport al unor consilieri ai majorității din Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților, NU un raport asumat bipartizan de întreaga Comisie, NU un raport preluat de Comisia similară din Senat, NU un raport al Congresului SUA, așa cum au dezinformat deliberat unii politicieni de la noi, mai preocupați să-și denigreze în exterior propria țară, unele surse media sau eronat, alte surse media, a dat peste cap viața noastră politică pentru câteva zile.”

„Și NU, nu a fost vreo evaluare oficială a executivului american. E ca și cum consilierii parlamentarilor puterii din Comisia de Politică Externă a Camerei Deputaților ar scrie un raport preliminar pe tema suveranității Danemarcei, raportul cu pricina nu este votat în Comisia de Politică Externă, dar noi ne-am apuca cu toții să țipăm aiurea că Parlamentul României atacă SUA, deși Parlamentul habar nu are de conținutul său, neasumat nici măcar de Comisia în ansamblu, și nici nu ar vota un asemenea raport.”

Citește și: Remus Ștefureac, director INSCOP Research: Nu vorbim doar de nemulțumiri conjuncturale ale românilor, ci de o neîncredere cronicizată în instituțiile reprezentative

„În plan narativ, raportul stafului majorității Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților este asociat în presa online și pe rețelele sociale cel mai frecvent cu România, Comisia Europeană/UE, alegerile din 2024, TikTok și actori politici locali, iar în presa mainstream apare frecvent ca episod al relației tensionate SUA–UE. Faptul că este prezentat generic drept „Raport al Congresului SUA” (cu detalii secundare despre comisia din Camera Reprezentanților) amplifică în mod fals, percepția de greutate a documentului”, explică Remus Ștefureac.

Directorul INSCOP subliniază că raportul pare să minimalizeze influențele maligne și ilegale care au stat la baza anulării celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România din 2024, însă greutatea sa instituțională a fost amplificată artificial prin modul de prezentare publică.

Remus Ștefureac: Documentul a produs un impact semnificativ în spațiul public

Doar în intervalul 3–5 februarie 2026, mediatizarea online a așa-numitului „Raport al Congresului SUA” a generat un impact estimat la 14,3 milioane de vizualizări, din aproape 800 de mențiuni în surse relevante, potrivit unei evaluări realizate de platforma Newsvibe.ro. Datele indică o temă cu penetrare rapidă și vizibilitate ridicată, atât în presa online, cât și pe rețelele sociale.

Reacțiile generate de raport apar într-un context în care datele sociologice arată un nivel ridicat de îngrijorare în rândul românilor față de dezinformare și războiul informațional.

Potrivit unui sondaj INSCOP Research realizat în 2025, 75,9% dintre români cred că opțiunile de vot sunt afectate în mare și foarte mare măsură de dezinformare și știri false. În același timp, 61,1% consideră că alegerea președintelui României este influențată puternic de acțiuni ostile ale altor state.

În ceea ce privește percepția asupra surselor de propagandă și știri false, 45,3% dintre respondenți indică Rusia, 11,8% China, 5,8% SUA și 3,6% Uniunea Europeană. Ucraina este menționată de 2,8% dintre participanți, Germania și Franța de câte 2,3%, iar Ungaria de 1,9%. Un procent de 33,9% declară că nu știu sau nu pot aprecia, iar 4,7% nu au răspuns.

În concluzie, 82,2% dintre români consideră, într-o măsură mare sau foarte mare, că dezinformarea reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a României, într-un context marcat de explozia știrilor false pe rețelele sociale și de utilizarea tehnologiilor avansate, inclusiv a inteligenței artificiale, pentru manipulare, polarizare și erodarea încrederii în instituțiile democratice.