România, dependentă de importuri în orele de vârf. Consumul de energie trece de 8.000 MW, iar producția internă rămâne mult în urmă

România se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra Sistemului Electroenergetic Național, pe fondul consumului ridicat și al reducerii disponibilității unor importante capacități de producție. Marți seara, la ora 19:25, consumul național de energie electrică depășea 8.000 MW, în timp ce producția internă era de doar 5.873 MW, potrivit datelor publicate de Transelectrica. Diferența dintre consum și producție a fost acoperită prin importuri, care ajunseseră la 2.151 MW.

Te-ar mai putea interesa și: Bulgaria, liderul UE la stocarea energiei. Capacitatea bateriilor a crescut de 24 de ori în doi ani

România, dependentă de importuri în orele de vârf. Consumul de energie trece de 8.000 MW, iar producția internă rămâne mult în urmă

Situația evidențiază presiunea existentă asupra sistemului energetic, într-o perioadă în care România se confruntă simultan cu un consum ridicat și cu probleme la unele dintre principalele surse de producție. O situație deosebită este cea a centralei nucleare de la Cernavodă, unde Unitatea 1 este deja oprită, iar pentru Unitatea 2 au fost începute procedurile tehnice care preced oprirea controlată.

La momentul analizat, cea mai importantă sursă de producție a energiei electrice din România era reprezentată de hidrocentrale. Acestea furnizau 1.483 MW, adică aproape 30% din producția națională.

Pe locul următor se aflau hidrocarburile, care contribuiau cu 1.371 MW, reprezentând aproximativ 27,5% din producția totală. Centralele pe cărbune asigurau 859 MW, respectiv 17,26%, în timp ce energia nucleară furniza 684 MW, echivalentul a 13,74% din producție.

Sursele fotovoltaice contribuiau cu 374 MW, adică 7,51%, în timp ce instalațiile de stocare furnizau aproximativ 95 MW, reprezentând 1,91% din producție.

Energia eoliană și biomasa aveau fiecare o contribuție de aproximativ 56 MW, respectiv 1,12% din producția națională.

Datele arată astfel că, în intervalul de vârf al consumului, România s-a bazat în principal pe hidroenergie, gaze și alte hidrocarburi, cărbune și energia nucleară, în timp ce aportul eolian a fost foarte redus.

Diferența dintre consumul de peste 8.000 MW și producția internă de 5.873 MW a fost compensată în principal prin importuri.

Cei 2.151 MW importați reprezintă o cantitate semnificativă pentru sistemul energetic și arată dependența României de energia disponibilă pe piețele regionale în perioadele în care producția internă nu este suficientă.

Importurile sunt cu atât mai importante în contextul în care autoritățile au avertizat asupra unor posibile probleme de echilibrare a sistemului în această perioadă și au pregătit măsuri pentru situațiile în care energia disponibilă pe piața regională nu ar fi suficientă.

Una dintre principalele probleme care afectează în această perioadă producția de energie este reprezentată de debitul foarte scăzut al Dunării.

Potrivit prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul Dunării la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, urma să se mențină în următoarele două zile la aproximativ 1.350 de metri cubi pe secundă. Ulterior, debitul este estimat să crească ușor, până la aproximativ 1.400 mc/s în jurul datei de 18 august.

Nivelurile sunt însă mult sub media multianuală pentru luna august, care este de aproximativ 3.900 mc/s.

Debitul scăzut afectează funcționarea unor obiective energetice și a reprezentat un motiv important pentru intervențiile realizate de autorități în ultimele zile.