Scandalul Petrotrans SA: Infrastructură strategică distrusă, dar statul încă plătește pentru ea

Viceprim-ministra Oana Gheorghiu a prezentat cazul companiei de stat Petrotrans SA ca pe un exemplu extrem de eșec administrativ și lipsă de responsabilitate, descriind un sistem în care ineficiența, corupția și blocajele birocratice au dus la distrugerea unei infrastructuri strategice, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Carburanții se ieftinesc ușor în România, pe fondul scăderii petrolului pe piețele internaționale

Scandalul Petrotrans SA: Infrastructură strategică distrusă, dar statul încă plătește pentru ea

Petrotrans SA a fost, la un moment dat, o companie importantă care administra aproximativ 1.800 de kilometri de conducte magistrale pentru transportul produselor petroliere – benzină, motorină și țiței. Această rețea, construită în decenii, avea o valoare strategică semnificativă pentru economia României. Cu toate acestea, compania nu a fost niciodată listată la bursă și a rămas permanent în proprietatea statului, funcționând fără presiunea transparenței sau a controlului extern.

Potrivit Oanei Gheorghiu, declinul companiei a fost marcat de decizii administrative defectuoase și de o serie de abuzuri grave. În 1996, entitatea care opera conductele a fost absorbită de Petrom, însă a rămas, paradoxal, pe lista privatizărilor, ceea ce a dus la tranzacționarea unor acțiuni ale unei companii practic inexistente pe piața RASDAQ. Această situație a generat confuzie și lipsă totală de răspundere.

În mod incredibil, în 2026 compania există încă din punct de vedere juridic, deși în realitate nu mai funcționează de peste două decenii. Mai mult, statul român continuă să plătească anual aproximativ 28.000 de euro proprietarilor terenurilor pe sub care treceau conductele, deși acestea au fost furate sau dezafectate, iar nimeni nu a finalizat formal procedura de radiere.

Oana Gheorghiu a concluzionat că Petrotrans „a murit de trei ori”: în 2005, când i-a fost retras dreptul de operare; în 2007, când a intrat în faliment; și în 2019, când lichidarea a fost blocată. Ea a criticat dur lipsa de decizie a autorităților, susținând că inacțiunea a generat costuri mai mari decât orice decizie greșită și că acest caz reflectă probleme structurale profunde ale administrației publice din România.