România, țara cu cea mai mare rată de ocupare în rândul forței de muncă necalificate

Ella Kalai, economist șef al Alpha Bank, a publicat un studiu care arată că tinerii români cu educația cea mai scăzută au rata de ocupare cea mai ridicată (13%) față de țările din regiune (5% în Polonia și Cehia și 9% în Ungaria), dar în scădere precum în celelalte țări din regiune. Mai exact, cu cât ești mai nepregătit educațional cu atât ai șanse mai mari să îți găsești un loc de muncă.

În plus, datele statistice prezentate de Ella Kalai indică faptul că intrarea pe piața muncii este descurajant de dificilă în România.

„În primul rând, există un număr mare de tineri care nu sunt nici pe piața muncii și nici incluși în sistemul de învâțământ. Asta comparativ cu țările din regiune (20% din tinerii cu vârsta de 15-19 ani față de 11% în celelalte țări din regiune). În al doilea rând, tinerii care sunt în căutarea unui loc de muncă au rata șomajului mai ridicată față de șomerii mai în vârstă (14% față de 5%) și cea mai ridicată față de celelalte țări din regiune (14% comparativ cu 4% în Cehia și 7% în Ungaria și Polonia). În al treilea rând, rata șomajului celor cu educație scăzută este mai ridicată față de țările din regiune (14% față de 8% în Polonia, 12% în Ungaria și 13% în Cehia pentru populația cu educație scăzută în vârstă de 15-74 ani). În al patrulea rând, rata de ocupare a tinerilor este mai scăzută comparativ cu celelalte țări din regiune și în scădere în 2022 față de 2017 (cu 5 puncte procentuale)”, spune Kalai în analiza sa, potrivit Economica.net.

Cum s-a schimbat piața muncii în pandemie și care sunt companiile care profită cel mai mult

Pandemia de Covid-19 a reprezentat un moment critic în istoria omenirii, aducând cu sine nu doar provocări și tragedii, ci și schimbări semnificative în modul…

Gigantul Delhaize, proprietarul Mega Image, deschide la Bucureşti un centru de servicii. Sute de IT-iști sunt așteptați la angajare

Grupul olandezo-belgian Ahold Delhaize, proprietarul retelei Mega-Image, a anuntat deschiderea la Bucureşti a unui centru de tehnologie care va ajunge la circa 250 de specialişti în următorii…

Tinerii cu studii superioare, al doilea cel mai slab grad de ocupare în muncă

Dinamica scăderii este comparabilă cu scăderea din Cehia de 4 puncte procentuale dar mai mare decât scăderea de 2 puncte procentuale din Polonia și Ungaria. Astfel, tinerii cu educație medie au rata de ocupare de 21% față de 50% în Polonia, 46% în Cehia și 43% în Ungaria. Tinerii cu educație superioară au a doua cea mai redusă rata de ocupare (51%) față de 70% în Ungaria, 56% în Polonia și 47% în Cehia.

Citește și: Românii care au de primit sume importante de bani. Anunțul ANPC pentru clienții unei bănci mari din România

Din 2017 sindicatele au agreat la nivelul Uniunii Europene promovarea unui salariu minim armonizat european care să fie setat la 60% din salariul național median sau 50% din salariul mediu național. Această propunere, care constituie standardul internațional pentru un salariu minim adecvat a fost inclusă și în Directiva 2041 privind adecvarea salariului minim din Uniunea Europeană, care va intra în vigoare începând cu 15 noiembrie al anului în curs. Ca urmare, fiecare stat membru ce folosește salariul minim legal va trebui să urmeze o procedură de stabilire, monitorizare și actualizare a salariului minim pe economie folosind criterii socio-economice naționale într-un cadru instituțional care să promoveze negocierea colectivă.

În regiune, toate țările au salariu minimum legal. În 2022 salariul minim național în echivalent euro a ajuns la 780 în Polonia, 721 în Cehia, 622 în România și 608 în Ungaria. În termeni relativi, salariul minim brut în România a reprezentat 40% din salariul mediu brut, doar sub nivelul din Polonia (43%), și 55% din salariul median brut, peste nivelul din toate celelalte țări Această performanță se explică prin faptul că mult mai mulți salariați sunt sub incidența salariului minim decât în celelalte țări din regiune.

În 2022 din totalul salariaților cu program complet de lucru, 36% primeau salariul minim. În toate țările, dinamica salariului minim a accelerat după 2017. În România, în perioada 2017-2022 ritmul mediu anual al salariului minim a fost similar cu ritmul salariului mediu și peste ritmurile înregistrate de celelalte țări.

Totuși, doar salariile din România și salariul minim din Cehia au avansat mai rapid decât productivitatea forței de muncă. În Polonia și zona euro salariile au avansat aproape de ritmul productivității muncii, iar în Ungaria avansul salariului minim a fost chiar sub ritmul productivității muncii. Studiile economice tind să recomande calibrarea salariilor în concordanță cu câștigurile de productivitate ale forței de muncă.

Citește și: Paradoxul din economia României. Deși nu nu suntem în criză, exporturile și importurile noastre s-au micșorat