Tinerii români, campioni la fuga de muncă. Psiholog: Generaţia Z caută soluții de îmbogățire rapidă, nu acceptă salarii mai mici de 2.000 de euro

România este în top în clasamentul european în ceea ce privește numărul tinerilor din Generaţia Z care nu au un loc de muncă și nici nu studiază. Asta, cu toate că joburi sunt din belșug. Pe piață este o lipsă acută de mână de lucru, iar România importă în fiecare an zeci de mii de muncitori din Asia de sud-est.

Noua generație amână tot mai mult momentul angajării. Datele Eurostat arata ca 22% dintre tinerii din România încă stau pe banii părinților.

Daniel are 23 de ani și a lucrat ca șofer în Germania unde câștiga 2.000 de euro pe luna. La noi în țară, însă, este dificil să găsească un loc de muncă bine plătit.

Cum s-a schimbat piața muncii în pandemie și care sunt companiile care profită cel mai mult

Pandemia de Covid-19 a reprezentat un moment critic în istoria omenirii, aducând cu sine nu doar provocări și tragedii, ci și schimbări semnificative în modul…

Gigantul Delhaize, proprietarul Mega Image, deschide la Bucureşti un centru de servicii. Sute de IT-iști sunt așteptați la angajare

Grupul olandezo-belgian Ahold Delhaize, proprietarul retelei Mega-Image, a anuntat deschiderea la Bucureşti a unui centru de tehnologie care va ajunge la circa 250 de specialişti în următorii…

Irina Mitrea – psiholog, pentru Digi24.ro: Tânără generație nu pare prea dornică să intre în câmpul muncii și nici să facă vreun efort pentru a-și câștiga banii deoarece ei caută soluții de îmbogățire rapidă sau să stea pe banii părinților.

Domeniul HORECA, de exmplu, este în permanentă căutare de personal, iar foarte multe locuri de muncă sunt pentru tineri.

Generaţia Z: Scopul în viaţă, mai important decât banii, pentru fericire pentru 50% dintre tinerii de până în 26 de ani

Anca Lapa – PR cafenea: Se simte o diferență între generații, unii sunt extrem de implicați, foarte punctuali, muncesc foarte mult. Dar avem și copii care vin și stau doar două zile și pleacă.

-Avem și alta mentalitate, poate am fost crescuți altfel, părinții noștri au încercat să ne inducă o anumită încredere în noi, un anumit standard al vieții.

-Asta-i tot ce poți să-mi dai? Eu pot să mă duc în străinătate și să câștig dublu.

Irina Mitrea – psiholog: Lipsa unei educații adecvate, îndeplinirea tuturor poftelor a dorințelor tânărului, precum și neînvățarea disciplinei și auto-disciplinei fac dintr-un tânăr un candidat perfect la titlul de „pierde vară”.

Doar Spania și Grecia ne depășesc la acest capitol. În Spania procentul tinerilor care nu muncesc este de 29%, iar în Grecia de 25%.

Generația Z – salariul, unul dintre cele mai importante criterii în funcție de care acceptă un job

Pentru 86,2% dintre participanții la sondaj, pe primul loc în topul celor mai importante trei criterii în funcție de care acceptă un job este salariul. 55,9% menționează oportunitatea de a crește profesional, iar 43,7% spun că, pentru ei, cel mai important este să poată lucra de acasă. 24,9% punctează că un manager înțelegător este crucial, 20,2% acordă o atenție sporită pachetului de beneficii extrasalariale, pentru 17,1% este important să se angajeze într-un domeniu care le place, 14,1% vor să lucreze aproape de casă, iar 13,1% să facă parte dintr-o echipă tânără.

Nu sunt foarte legați, în schimb, de profilul companiei. Spre deosebire de alte categorii de vârstă, pentru cei foarte tineri contează mai puțin dacă angajatorul este un start up sau o companie multinațională atâta vreme cât celelalte criterii sunt îndeplinite. Sunt, însă, mai atrași decât orice alt segment de vârstă de joburile remote sau hibrid, în condițiile în care doar 13,6% vor să lucreze de la birou. 34,6% preferă să lucreze complet de acasă, iar 51,8% hibrid, dar ei să fie cei care decid câte zile vin la birou, completează Raluca Dumitra.

Întrebați care ar fi durata medie de timp pe care cred că ar trebui să o petreacă la un job înainte de a face o schimbare de carieră, 30,2% au răspuns între un an și doi ani. 18,3% cred că este nevoie de o perioadă de doi – trei ani, iar 22,1% punctează că doar după trei ani pot considera că au acumulat suficientă experiență pentru a face o schimbare. Mai stabili decât în trecut, doar 16,6% cred că schimbările de carieră ar trebui făcute în cel mult un an de la angajare.

Generația Z, greu acceptată de manageri. Nu știu să trimită un mail, se îmbracă nepotrivit și vin la interviuri însoțiți de părinți

„Aceste răspunsuri ne arată că vorbim despre candidați tot mai ancorați în realitate și informați cu privire la cerințele de pe piața muncii și la așteptările pe care le au angajatorii de la ei. Iar acest lucru reiese și din competențele de care cred că este cea mai mare nevoie în acest moment.

Perspectiva lor se pliază foarte bine pe cea a angajatorilor: 67,6% cred că, acum, competențele digitale sunt cele mai importante în ochii recrutorilor. 47,7% sunt de părere că abilitățile de buni comunicatori îi pot ajuta să își găsească rapid un job, iar 45% menționează competențele tehnice, specifice jobului și domeniului”, explică Raluca Dumitra.

În ceea ce privește așteptările salariale ale acestor candidați, 70% cred că nivelul de pregătire și experiență pe care îl au ar justifica un salariu cuprins între 3.000 și 7.000 de lei, net. 15,2% spun că s-ar încadra în intervalul 2.000 – 3.000 de lei, 7,6% susțin că s-ar califica pentru un salariu cuprins între 7.000 și 10.000 de lei, iar 4,9% pentru mai mult de 10.000 de lei. De altfel, pentru 54,6%, menționarea salariului în anunțul de angajare este principalul argument care i-ar determina să aplice la un job.