Ce semnifică Săptămâna Luminată. Care sunt principalele obiceiuri de care credincioșii trebuie să țină cont

Săptămâna dinaintea Învierii Mântuitorului este numită Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, iar această perioadă este presărată cu mai multe tradiții și obiceiuri. Totuși, nu trebuie să uităm faptul că și perioada de după ziua Paștelui are o importanță deosebită. Aceasta este denumită Săptămâna Luminată.

Pentru creștinii ortodocși, aceasta este începutul unei perioade de sărbătoare, care se termină la cincizeci de zile de la Paști, când are lor Pogorârea Sfântului Duh, cunoscută în popor drept sărbătoarea „Rusaliilor”. Cu ocazia Sfintelor Paști, Biserica anunță: „Acum toate s-au umplut de lumină, cerul şi pământul şi cele de sub pământ”, prilej cu care începe Săptămâna Luminată.

Citește și: Regiunile în care va ploua de Paște. ANM anunță schimbări de vreme

În timpurile mai vechi, Botezul se săvârșea în noaptea de Paști, iar cei botezați erau numiți „luminați” și trebuiau să poarte haine albe toată săptămână următoare. De asemenea, se spune că odată cu Învierea Mântuitorului Iisus Hristos sunt deschise porțile raiului pentru păcătoșii care erau reținuți în iad, de la Adam până la cea de-a doua venire a Mântuitorului. Pentru aceștia porțile raiului rămân deschise până în Duminica Tomii.

Cele mai importante lucruri pe care trebuie să le știi despre Săptămâna Luminată

Săptămâna Luminată este marcată de semnul luminii, iar prima slujbă din această perioadă debutează cu următoarea invitație: „Veniţi de luaţi lumină”. Hristos a ieșit din mormânt învăluit de lumina sfântă, care sublinia dumnezeirea Sa. Slujbele din această perioadă se țin cu Ușile Împărătești deschis, astfel, privirea săre altar nu mai este împiedicată de nimic. Acest obicei amintește de ușa deschisă de la mormântul Mântuitorului, dar și de ruperea catapetesmei Templului din Ierusalim în momentul morţii Mântuitorului.

De asemenea, în această perioadă slujbele Bisericii sunt cu totul speciale comparativ cu cele din restul anului, dat fiind că toate cântările și citirile fac referire la Învierea Mântuitorului. Tocmai din acest motiv, slujbele sunt mai frumoase, fiind marcate de bucuria Învierii din morții. Chiar și slujbele de înmormântare sunt aparte, deoarece spre deosebire de rânduiala obișnuită, acum se cântă aceleaşi cântări ale canonului Învierii Domnului şi „Hristos a înviat”, în loc de „Veşnică pomenire”.

Începând cu Duminica Sfintelor Paști și până la Înălţarea Domnului, la Liturghie se cântă Axionul Paștilor, „Îngerul a strigat”, iar credincioșii se salută cu cuvintele „Hristos a Înviat!” și răspund „Adevărat a Înviat!”. Totodată, în această perioadă nu se citește Psaltirea și nu sunt organizate parastase pentru cei adormiți. Slujbele vor fi reluate după Duminica Tomii.

Marți, în Săptămâna Luminată, au loc uscarea și sfărâmarea Sfântului Agneț, sfințit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta și Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Al doilea Agneț este uscat și sfărâmat după o rânduiala specială. După ce este sfărâmat, este așezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar.

Acest Agneț este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtașirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate. În vinerea din Săptămâna Luminată, de Izvorul Tămăduirii, se obișnuiește ca după otpustul Sfintei Liturghii să se săvârșească slujba sfințirii celei mici a apei, conform Creștin Ortodox.

Citește și: Destinațiile cele mai rezervate de români pentru mini-vacanța de Paște! Cât costă cazarea pentru o familie