Escrocherii 2.0 în România. Fraudatorii folosesc inteligența artificială pentru a fura bani din conturi

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) trage un semnal de alarmă: în ultimele luni au apărut în România tipuri noi de escrocherii care îmbină tehnici clasice de înșelăciune cu instrumente moderne, în special generarea de imagini şi conținut prin inteligență artificială. Țintele principale sunt două categorii: afacerile (în special restaurante, magazine online și retaileri) și locatarii din blocuri (consumatori casnici), dar atacurile pot viza orice utilizator ori companie care gestionează plăți online sau relații cu clienții, potrivit capital.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Escrocherii online, tot mai greu de detectat: Avertisment dur al Directoratului de Securitate Cibernetică

Escrocherii 2.0 în România. Fraudatorii folosesc inteligența artificială pentru a fura bani din conturi

Metode folosite de fraudatori

• Reclamații fabricate cu imagini AI (deepfake vizual)

Atacatorii generează sau manipulează fotografii care par să arate produse deteriorate, mâncare arsă/contaminată sau condiții nesanitare.

Imaginile sunt folosite pentru a crea reclamații publice (postări pe rețele sociale) sau mesaje directe către administratori, însoțite de presiuni, amenințări sau cereri de despăgubiri.

Obiectivul: afectarea reputației firmei și obținerea unor plăți rapide (șantaj).

• Facturi false în numele furnizorilor de utilități (phishing/website clone)

Locatarii primesc e-mailuri, SMS-uri sau mesaje pe rețele sociale cu facturi false (energie, apă, gaze, internet) care par emise de furnizori reali.

Mesajele induc panică (restanțe inventate, avertismente de deconectare) și conțin linkuri către pagini web falsificate care reproduc interfața furnizorului.

Dacă victima introduce date bancare pe aceste pagini, atacatorii preiau controlul și retrag rapid banii, adesea transferați imediat în conturi din afara țării, ceea ce face recuperarea dificilă.

• Utilizarea conturilor/fantomă și a profilurilor noi pentru a crea presiune

Reclamațiile vin de pe conturi create recent, anonime sau fără activitate, semn că nu sunt clienți reali ci conturi folosite pentru fraudă.

Recomandările DNSC și InfoCons pentru companii

• Nu reacționați impulsiv. Nu oferiți compensații rapide fără verificări. Escrocii mizează tocmai pe reacții pripite.
• Verificați autenticitatea fotografiilor înainte de a publica replici sau de a acorda despăgubiri.
• Cereți date concrete despre incident: oră, număr comandă, bon fiscal, detalii de contact verificabile. Fraudatorii evită furnizarea de context verificabil.
• Analizați contul/ sursa sesizării: profiluri noi, anonime sau fără istoric sunt suspecte.
• Instruire internă: antrenați personalul pentru recunoașterea manipulărilor vizuale; folosiți ghidurile și testele puse la dispoziție de DNSC.
• Raportați încercările suspecte pe platforma oficială a DNSC (pnrisc.dnsc.ro) și către InfoCons, pentru sprijin și escaladare.