Europa își caută autonomia digitală față de SUA

Soldații din Austria utilizează deja un software open-source pentru redactarea rapoartelor, după ce armata a renunțat la Microsoft Office. Birocrații dintr-un land german au trecut, de asemenea, la sun oftware gratuit pentru activitățile administrative.

Guvernele și instituțiile europene încearcă să reducă utilizarea serviciilor digitale oferite de marile companii tehnologice americane

Impulsul pentru „suveranitate digitală” câștigă teren, pe fondul unei posturi tot mai agresive a administrației Trump față de continentul European, evidențiată de tensiunile recente legate de Groenlanda, care au amplificat temerile că giganții din Silicon Valley ar putea fi obligați să restricționeze accesul.

Îngrijorările legate de protecția datelor și temerile că Europa nu face suficient pentru a ține pasul cu liderii tehnologici din SUA și China alimentează, de asemenea, această inițiativă.

Guvernul francez a făcut referire la aceste preocupări când a anunțat săptămâna trecută că 2,5 milioane de funcționari publici vor înceta să folosească instrumentele de videoconferință ale furnizorilor americani — inclusiv Zoom, Microsoft Teams, Webex și GoTo Meeting — până în 2027 și vor trece la Visio, un serviciu dezvoltat intern.

Obiectivul este „să punem capăt utilizării soluțiilor non-europene, să garantăm securitatea și confidențialitatea comunicațiilor electronice publice printr-un instrument puternic și suveran”, se arată în comunicat.

„Nu ne putem permite ca schimburile noastre științifice, datele sensibile și inovațiile strategice să fie expuse actorilor non-europeni”, a declarat David Amiel, ministru în administrația publică, într-un comunicat de presă.

Microsoft a declarat că va continua să „colaboreze strâns cu guvernul din Franța și că respectă importanța securității, confidențialității și încrederii digitale pentru instituțiile publice”.

Compania a adăugat că este „concentrată pe oferirea clienților unei alegeri mai mari, protecție mai solidă a datelor și servicii cloud reziliente — asigurându-se că datele rămân în Europa, sub legislația europeană, cu protecții robuste de securitate și confidențialitate.”

Zoom, Webex și GoTo Meeting nu au răspuns solicitărilor pentru comentarii solicitate de ABC News.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, promovează suveranitatea digitală de mulți ani

Însă acum există mult mai mult „impuls politic pentru această idee, acum că trebuie să reducem riscurile asociate tehnologiei americane”, a spus Nick Reiners de la Eurasia Group. „Se simte ca și cum ar exista o schimbare reală a zeitgeist-ului”, a adăugat Reiners.

Subiectul a fost intens discutat la întâlnirea anuală a Forumului Economic Mondial din Davos, Elveția, luna trecută, la care au participat elite politice și de afaceri globale.

Henna Virkkunen, oficialul Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, le-a spus participanților că dependența Europei de alții „poate fi folosită împotriva noastră”. „De aceea este atât de important să nu depindem de o singură țară sau de o singură companie, când vine vorba de domenii critice ale economiei sau societății noastre”, a spus ea, fără a menționa țări sau companii.

Un moment decisiv a avut loc anul trecut, când administrația Trump a sancționat procurorul șef al Curții Penale Internaționale după ce tribunalul, cu sediul la Haga, Olanda, a emis un mandat de arestare pentru prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, un aliat al președintelui Donald Trump.

Sancțiunile au determinat Microsoft să anuleze e-mailul ICC al lui Khan, o acțiune raportată inițial de Associated Press, care a stârnit temeri privind un „buton de oprire” pe care marile companii tech l-ar putea folosi pentru a sista serviciile după bunul plac.

Microsoft susține că a rămas în contact cu ICC „pe tot parcursul procesului care a dus la deconectarea oficialului sancționat de la serviciile Microsoft. În niciun moment Microsoft nu și-a încetat sau suspendat serviciile pentru ICC.”

Brad Smith, președintele Microsoft, a încercat, în repetate rânduri, să întărească legăturile transatlantice, a declarat biroul de presă al companiei, și a menționat un interviu acordat luna trecută CNN la Davos, în care a spus că locurile de muncă, comerțul și investițiile, precum și securitatea, ar fi afectate de un conflict legat de Groenlanda.

„Europa este cea mai mare piață pentru sectorul tech american după Statele Unite. Totul depinde de încredere. Încrederea necesită dialog”, a spus Smith.

Alte incidente au amplificat mișcarea. Există un sentiment tot mai puternic că eforturile repetate ale UE de a controla giganții tech precum Google, prin amenzi uriașe antitrust și reglementări digitale ample, nu au redus semnificativ dominația acestora.

Washington și Bruxelles s-au confruntat ani de zile asupra acordurilor de transfer de date, declanșate de dezvăluirile fostului contractor NSA Edward Snowden privind supravegherea cibernetică americană.

Serviciile de internet sunt găzduite în mare parte în cloud, prin centre de date, iar europenii se tem că datele lor sunt vulnerabile

Furnizorii americani de cloud au răspuns prin crearea unor operațiuni numite „cloud suveran”, cu centre de date situate în țări europene, deținute de entități europene și cu acces fizic și la distanță permis doar personalului rezident în UE.

Ideea este că „doar europenii pot lua decizii, astfel încât să nu fie supuși constrângerilor din partea SUA”, a spus Reiners.

Landul german Schleswig-Holstein a migrat anul trecut 44.000 de căsuțe poștale de angajați de la Microsoft la un program de e-mail open source. De asemenea, a trecut de la sistemul SharePoint al Microsoft la Nextcloud, o platformă open source, și chiar ia în considerare înlocuirea Windows cu Linux și telefoanele și videoconferințele cu sisteme open source.

„Ne dorim să devenim independenți de marile companii tech și să asigurăm suveranitatea digitală”, a declarat ministrul Digitalizării, Dirk Schrödter, într-un comunicat din octombrie.

Orașul francez Lyon a anunțat anul trecut că implementează software gratuit pentru a înlocui Microsoft. Guvernul Danemarcei și orașele Copenhaga și Aarhus testează, de asemenea, software open-source.

„Nu trebuie să ne facem niciodată atât de dependenți de atât de puțini furnizori încât să nu mai putem acționa liber”, a scris ministrul Digitalizării Caroline Stage Olsen pe LinkedIn anul trecut. „Prea multă infrastructură digitală publică este în prezent legată de foarte puțini furnizori străini.”

Armata austriacă a trecut, de asemenea, la LibreOffice, un pachet software care include procesor de text, foaie de calcul și programe de prezentare, echivalent cu Word, Excel și PowerPoint din Microsoft 365.

Document Foundation, organizație non-profit din Germania care dezvoltă LibreOffice, a declarat că trecerea armatei la LibreOffice „reflectă o cerere tot mai mare de independență față de furnizori unici”.

De asemenea, rapoartele au arătat că armata era preocupată că Microsoft muta stocarea fișierelor online în cloud — versiunea standard a LibreOffice nu este bazată pe cloud.

Unele orașe și regiuni din Italia au adoptat software-ul de ani de zile, a spus Italo Vignoli, purtător de cuvânt al Document Foundation.

La început, atractivitatea consta în faptul că nu era necesar să plătești pentru licențe de software. Acum, principalul motiv este evitarea dependenței de un sistem proprietar.

„La început era: vom economisi bani și, apropo, vom obține libertate”, a spus Vignoli. „Astăzi este: vom fi liberi și, cu ocazia asta, vom economisi și niște bani.”

Citește și: Patru din zece angajați din România folosesc AI zilnic. Inteligența artificială devine parte din viața profesională și personală