Rețelele sociale, factor declanșator al unei crize globale a sănătății mintale la copii

Criza sănătății mintale în rândul copiilor și adolescenților a atins un punct critic la nivel mondial, fiind agravată semnificativ de utilizarea necontrolată și tot mai intensă a rețelelor sociale. Aceasta este concluzia alarmantă a celui mai recent raport al organizației KidsRights, care atrage atenția asupra deteriorării stării emoționale a tinerilor și solicită intervenții urgente. Potrivit raportului, peste 14% dintre copiii cu vârste între 10 și 19 ani suferă de tulburări de sănătate mintală, iar rata medie globală a sinuciderilor la adolescenții între 15 și 19 ani este de 6 la 100.000.

Te-ar mai putea interesa și: Adio, rețele sociale! Țara care interzice accesul copiilor sub 14 ani pe Facebook, Instagram și TikTok

Rețelele sociale, factor declanșator al unei crize globale a sănătății mintale la copii

Marc Dullaert, fondatorul și președintele KidsRights, a declarat că raportul din acest an reprezintă „un semnal de alarmă care nu mai poate fi ignorat”. El a accentuat că actuala criză a bunăstării psihice a copiilor a fost amplificată de „expansiunea necontrolată” a platformelor sociale, care adesea pun pe primul loc angajamentul utilizatorilor – engagement-ul – în detrimentul siguranței acestora. Dullaert subliniază că aceste platforme promovează modele de interacțiune care pot crea dependență, afectând negativ dezvoltarea emoțională și socială a copiilor.

„Raportul de anul acesta este un semnal de alarmă pe care nu-l mai putem ignora”, a declarat, într-un comunicat, Marc Dullaert, fondatorul şi preşedintele KidsRights, potrivit AFP, preluată de Agerpres.

„Criza sănătăţii mintale şi/sau a bunăstării copiilor noştri a ajuns la un punct de cotitură, exacerbat de expansiunea necontrolată a platformelor de reţele sociale, care prioritizează engagement-ul în detrimentul securităţii copiilor”, a continuat el.

Raportul KidsRights Index, publicat anual, analizează modul în care cele 194 de țări respectă și promovează drepturile copilului, punând accent în ediția 2025 pe o „corelație îngrijorătoare” între înrăutățirea stării mintale a copiilor și utilizarea problematică a rețelelor sociale. Aceasta se referă la o utilizare compulsivă și adictivă a acestor platforme, care interferează semnificativ cu activitățile cotidiene și dezvoltarea sănătoasă a copiilor. Lipsa unor date concrete și detaliate la nivel global cu privire la sănătatea mintală a minorilor agravează problema și arată nevoia urgentă de acțiuni coordonate, atât din partea guvernelor, cât și a societății civile.

Dullaert avertizează că ne aflăm în fața unei crize digitale care riscă să remodeleze fundamental copilăria, iar autoritățile din întreaga lume par depășite de ritmul și amploarea acesteia. El a cerut insistent ca bunăstarea copiilor să devină o prioritate reală în politicile publice, mai ales în fața intereselor comerciale ale marilor companii de tehnologie.

„Asistăm la lupta guvernelor pentru a limita o criză digitală care este pe cale să remodeleze în mod fundamental copilăria”, a continuat Dullaert, îndemnând la prioritizarea bunăstării copiilor în detrimentul „profiturilor companiilor”.

Raportul evidențiază și diferențe semnificative între regiuni: Europa este zona unde copiii par cei mai vulnerabili la efectele negative ale rețelelor sociale. Aici, aproximativ 13% dintre copiii de 13 ani prezintă semne de utilizare problematică a acestor platforme, iar 39% dintre adolescenții de 15 ani sunt permanent conectați cu prietenii prin intermediul mediului digital – un semn clar al unei dependențe digitale fără precedent.

Ca răspuns la aceste tendințe îngrijorătoare, Grecia, cu sprijinul Franței și Spaniei, a propus recent reglementarea utilizării rețelelor sociale de către copii, în cadrul unei reuniuni ministeriale în Luxemburg. Inițiativa vine pe fondul dezbaterilor legate de impactul adictiv al acestor platforme asupra tinerilor.

În același context, mini-seria documentară Adolescence, produsă de Netflix, a adus în atenția publicului influențele toxice și misogine din mediul online asupra adolescenților, determinând guvernele britanic și francez să propună introducerea acestei producții în școli ca material educativ.

„Adolescence” a „scos la lumină preocupările mondiale privind reprezentare şi protecţia copiilor pe platformele digitale – dar avem nevoie de acţiune, nu doar de indignare”, a concluzionat Dullaert.

Te-ar mai putea interesa și: Și cu copiii expuși, și cu banii luați! Claudia Pătrășcanu, bună de plată după ce a pierdut procesul cu Bianca Drăgușanu. Diva blondă postase, pe rețelele sociale, mai multe poze și clipuri cu copiii Claudiei