Agricultorii, cei mai buni platnici clienti ai bancilor

„Ei se numara printre cei mai fideli parteneri ai institutiei noastre. Sunt clientii care isi onoreaza datoriile fata de banca in modul cel mai exact”, a subliniat Rosetti, adaugand ca acesti clientii agricoli reprezinta o parte semnificanta in portofoliului bancii.

Ilinca Rosetti a precizat ca portofoliul agro nu a fost extrem de influentat de criza, in timp ce alti clienti, persoane juridice, au reactionat si au fost influentati diferit in functie de marimea businessului. Constructorii sau jucatorii din comert au avut probleme mult mai mari decat fermierii in aceasta perioada.

„De exemplu, pentru businessurile foarte mici, care se aflau intr-un moment de dupa o investitie semnificativa pentru marimea lor, capacitatea lor de a se mentine si de a rezista influentelor crizei a fost relativ mica. Noi am vazut ca unele afaceri de dimensiune relativ mica, pentru care criza a venit intr-un moment nefavorabil dezvoltarii businessului lor, de multe ori acest impact a putut fi chiar fatal”, a explicat seful ProCredit Bank.

„In ceea ce priveste businessul mai mare, intreprinderile cu o cifra de afaceri intre 150.000 si 1 milion de euro, a fost, in general, ceva mai rezistent la criza. In acelasi timp, clientii foarte mari au avut probabil capacitatea de a rezista cel mai bine, in cazul in care nu au fost loviti la modul fatal”, a adaugat Ilinca Rosetti.

Potrivit acesteia, [b]rata de default[/b] (datorii care nu se mai recupereaza, n.r.) a fost la finele lui 2011, conform standardelor internationale de raportare financiara (IFRS), [b]de 5,5%[/b], in ceea ce priveste intarzierile de peste 30 de zile la plata, in crestere fata de perioada dinaintea crizei, cand era de 1% (in 2008).

Ea estimeaza ca nivelul ratei de default se va mentine in acest an la 5,5%, pe intreg portofoliul, in timp ce pe segmentul agricol este mult mai redus.
[quote=Ilinca Rosetti, ProCredit Bank]Cred ca din 2009, institutiile bancare si printre ele si noi am invatat sa traim cu aceasta criza.[/quote]
Directorul general al ProCredit Bank a subliniat ca anii de criza financiara a schimbat sistemul bancar si modul de gandire.

„Am invatat lectii valoroase. La nivel institutional, realitatea crizei ne-a invatat ca perspectivele nu sunt intotdeauna pozitive si dupa o perioada de boom poate aparea si o perioada dificila, neasteptata”, a spus Ilinca Rosetti.

Ea a mai precizat ca nici domeniul agricol nu este lipsit de riscuri. „De cand suntem activi in domeniul agricol din Romania (din 2003) am invatat sa lucram cu acest tip de client, am invatat sa estimam riscurile si sa le administram”.

Rosetti a aratat ca, in portofoliul bancii, creditul mediu este de 10.000 euro, in sectorul agricol fiind ceva mai mic. Astfel, creditele pornesc de la 2-3.000 de euro si urca va cateva milioane de euro.

Banca se adreseaza in special intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) si este prezenta pe piata locala de 10 ani.

In 2011, banca a revenit pe profit, dupa ce in 2009 si 2010 a fost pe pierderi, raportand un castig net de 631.000 euro.

La finele anului trecut, ProCredit Bank avea un portofoliu de credite de 191,8 milioane euro, din care 53,2 milioane euro (27%) erau acordate in sectorul agricol. In acelasi timp, nivelul activelor era de 260,4 milioane de euro, iar valoarea depozitelor era de 171,4 milioane de euro.

Istoria ProCredit Bank in tara noastra a inceput cu Microenterprise Credit Romania (MCR), o institutie financiara nebancara concentrata pe finantarea afacerilor foarte mici, infiintata in anul 1999. In 2002, MCR devine banca si incepe sa functioneze sub numele de Miro Bank.

Sase actionarii – Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare  (BERD), DEG, Commerzbank, IFC, ProCredit Holding, FMO – se alatura in 2003, iar sfarsitul anului 2004 banca se transforma in ProCredit Bank, parte a unui grup international de banci care isi desfasoara activitatea pe 3 continente, Europa de Est, America Latina si Africa.

La nivel global, ProCredit Holding detine in prezent 21 de unitati, urmand ca in iulie sa mai inaugureze o unitate in Germania, intrand astfel si pe piata din Europa Centrala.