ALB: Chiar daca returneaza masina la firma de leasing, clientul nu e scutit de alte plati

„Executarea silita a unui client care a intarziat cu plata ratelor mai mult de 60 de zile, precum si reposesia bunului din dorinta utilizatorului nu inseamna o rezolvare in totalitate din punct de vedere al stingerii datoriilor clientului catre finantator”, a declarat Adriana Ahciarliu, secretarul general al Asociatiei Societatilor Financiare din Romania (ALB), citata de NewsIn.

Ea a explicat ca intotdeauna intervine o diferenta negativa intre valoarea de piata a bunului pe care clientul il returneaza si valoarea soldului clientului, care consta in valoarea ratelor restante, precum si alte costuri aferente utilizarii bunului respectiv (taxe, comisioane, asigurari).

Secretarul general al ALB Romania a adaugat ca intarzierile la plata a ratelor majoreaza costurile de provizionare pentru finantatori si, de asemenea, obliga compania de leasing ca dupa 60 de zile de intarziere la plata a ratelor „sa initieze proceduri judiciare de executare silita a bunului”.

„Se observa o crestere a numarului de autovehicule reposedate, pentru ca piata auto si afacerile transportatorilor au scazut foarte mult in contextul crizei economice. Din punct de vedere al societatilor de leasing, aceasta situatie este evidenta la capitolul intarzieri la plata”, a mai spus Ahciarliu.

Firmele de leasing sunt intr-o situatie inconfortabila atunci cand un client returneaza bunul, deoarece activitatea de leasing este o activitate de creditare, si nu una de inchiriere, iar societatile de pe piata iau credite la randul lor – pe care trebuie sa le ramburseze – pentru a finanta achizitiile in leasing.

Finantatorii dau in judecata 80% din clientii care returneaza masinile

Aproximativ 80-90% din clientii care au returnat bunurile catre firmele de leasing sunt actionati in judecata pentru recuperarea pierderilor suportate, ca urmare a neexecutarii obligatiilor asumate prin contract, a declarat avocatul Madalina Hagima.

„Este vorba despre pierderi care constau in diferenta dintre valoarea de piata a masinii, valoarea ratelor restante, precum si alte taxe si costuri aferente”, a spus Madalina Hagima, managing partener la casa de avocatura Ciurtin, Brasoveanu si Asociatii.

„Asadar, returnarea bunului ar trebui privita ca ultima solutie pentru opitimizarea costurilor utilizatorilor, mijloacele cele mai avantajoase fiind renegocierea contractului cu finantatorul prin rescadentarea platilor si reesalonarea datoriilor existente sau, in cel mai bun caz, cesiunea contractului catre un alt utilizator”, a explicat Hagima.

Astfel, simpla varianta a aducerii bunului in curtea finantatorului nu reprezinta si stingerea obligatiilor utilizatorului din contractul de leasing.

„Aici se creeaza confuzia. Utilizatorul nu a inchiriat un bun, ci a apelat la o modalitate de finantare a bunului pe care, in cele mai multe cazuri s-a si obligat, inca de la inceput, sa il achizitoneze la sfasitul contractului. Astfel, utilizatorii cred ca au un bun, au platit folosinta lui pentru o anume perioada, si ca returnandu-l, sunt eliberati de orice obligatie. Juridic, lucrurile insa nu sunt deloc atat de simple”, a aratat Madalina Hagima.