BNR: Cum ajustările fiscale ale Guvernului riscă să stimuleze inflatia și să afecteze economia românească

Banca Națională a României (BNR) se confruntă cu o situație complicată, fiind prinsă într-o capcană care îi va impune menținerea neschimbată a ratelor de dobândă în următoarele trei ședințe de politică monetară, din cauza presiunilor inflaționiste crescânde în sectoare precum energia, alimentele și serviciile. Analiștii prevăd că BNR va adopta o abordare prudentă în ședința din 8 noiembrie, optând să nu își asume riscuri suplimentare, potrivit economedia.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Va intra România în criză economică? Marcel Ciolacu spune adevărul despre rezervele BNR

foto: BNR

BNR: Cum ajustările fiscale ale Guvernului riscă să stimuleze inflatia și să afecteze economia românească

Deși inflația a început să se modereze, BNR a semnalat că tendințele vor fi revizuite în sus în raportul din noiembrie, mai ales având în vedere creșterile recente ale inflației lunare, care au fost de 0,79% în septembrie și 0,57% în octombrie 2023. Dacă inflația lunară IPC se va menține sub aceste niveluri, rata anuală a inflației ar putea continua să scadă. Cu toate acestea, există îngrijorări legate de evoluțiile viitoare, deoarece BNR se află într-o fereastră de oportunitate care pare să se închidă, începând să ia în serios incertitudinile inflaționiste.

Pe plan intern, inflația serviciilor rămâne o problemă majoră, având o creștere de 8,6% în august. Seceta din acest an ar putea agrava situația, creând riscuri de reinflamare a inflației pentru bunurile alimentare, care au crescut cu 4,25% în aceeași perioadă. În plus, salariile în creștere și stimulentele fiscale scăpate de sub control contribuie la o expansiune a creditării de consum, adăugând presiuni suplimentare asupra economiei.

BNR a subestimat, de asemenea, impactul creșterii prețurilor la alimente și a intensificării cotațiilor internaționale, în special în sectorul energetic și transportul naval. Deși Guvernul a impus o serie de plafonări de prețuri pentru a controla inflația, acestea sunt temporare și vor expira, probabil, în 2024, creând noi provocări pentru BNR.

Presiunile inflaționiste structurale din economia României sunt oricum puternice, în ciuda ameliorării inflației ciclice, care este ținută sub un anumit control de pleiada de plafonări decise de Guvern, care sunt în teorie menite să expire în final de 2024 sau primăvara lui 2025 la categorii precum:

• asigurări RCA, plafonare valabilă până la final de an, măsură impusă prima dată în primăvara lui 2023 în urma falimentelor succesive de pe piața asigurărilor datorate incompetenței ASF;
• preț energie (electricitate și gaze naturale), plafonare valabilă până în primăvara lui 2025, moment de la care piața ar trebui să fie liberalizată „treptat”;
• plafonarea adaosului comercial la produse alimentare de bază, măsură valabilă până la finalul acestui an

În perioada următoare, este de așteptat ca prețurile să crească semnificativ, în special în primele luni ale anului 2024, în urma majorărilor de accize și taxe. Aceasta va duce, inevitabil, la o incertitudine economică continuă, care va afecta atât politica monetară, cât și cea fiscală.

Analiștii prognozează o menținere a ratelor de dobândă la ședințele din 16 ianuarie și 14 februarie, iar următoarea posibilă scădere ar putea să aibă loc abia în al doilea trimestru din 2025. Aceasta se va întâmpla în contextul unei economii internaționale volatile, unde orice mișcare a Fed-ului american în ceea ce privește dobânzile ar putea influența deciziile BNR. Deși prognoza de inflație sugerează o încetinire până la 4-5% până la finalul anului, dobânda-cheie va rămâne la o distanță de aproape 2 puncte procentuale de rata anuală a inflației.

Te-ar mai putea interesa și: Băncile nu mai au cui să dea credite, au depus zilnic 50 miliarde lei la BNR în 9 luni din 2024