Fondurile monetare se bat sa-i atraga pe romanii nemultumiti de impozitul pe dobanda la depozite

12 Jul, 23:30 • marius.balasoiu

In ultimul an, romanii au alocat de 40 de ori mai putini bani catre fondurile mutuale, potrivit datelor Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF). Totusi, administratorii fondurilor conteaza pe atractivitatea produselor lor monetare. Ei se asteapta la scaderea atractivitatii depozitelor bancare, ca urmare a impozitarii acestora. La randul lor, bancherii mizeaza pe conservatorismul clientilor lor, care cauta protectia mai mult decat castigul.

Fondurile monetare se bat sa-i atraga pe romanii nemultumiti de impozitul pe dobanda la depozite

Cele 380,5 milioane de lei (90 mil. euro) plasate in iunie de investitori in fondurile monetare nu au reusit sa depaseasca decat cu 15 milioane de lei (3,6 mil. euro) retragerile din aceeasi luna. Puterea de economisire a romanilor a scazut in ultimele 12 luni. Subscrierile nete au fost de 40 de ori mai mari in iunie anul trecut fata de cele de luna anterioara. Totodata, intrarile nete din iunie 2010 sunt cu 64% mai mici decat cele din luna mai.

Investitorii sunt tentati sa-si transforme in cash economiile, fiindca se simt amenintati de nesigurantei zilei de maine, de scumpiri, de slabiciunea monedei nationale si de instabilitatea politica. Pe de alta parte numarul investitorilor in fondurile monetare a crescut cu 2.200 de nou intrati, in iunie 2010, pana la un total de peste 94.600. Mai multi investitori aduc mai putini bani, ceea ce inseamna ca fondurile monetare nu si-au pierdut atractivitatea, ci ca investitorii nu mai au destui bani.

Introducerea impozitului pe dobanzile la depozitele bancare elimina practic avantajul pe care acestea il aveau fata de fondurile de investitii. Fondurile mutuale monetare platesc randamentele (profituri) obtinute indiferent de perioada de detinere, in vreme ce la depozite dobanda se pierde la banii retrasi din depozite inainte de scadenta.

„Decizia recenta de impozitare a depozitelor bancare elimina avantajul concurential de care se bucurau acestea fata de fondurile monetare”, a declarat Nicolae Albu, directorul de investitii al Erste Asset Management Romania (EAM), administratorul fondului BCR Monetar, pentru DailyBusiness.ro. EAM este cel mai mare administrator de fonduri din Romania, cu o cota de piata de peste 45% din activele totale ale fondurilor, de peste 4,6 miliarde de lei (1,1 mld. euro).

„In conditiile in care, spre deosebire de depozite, fondurile monetare ofera investitorilor flexibilitatea atat de importanta in vremuri de incertitudine, cum sunt cele pe care le traim acum in Romania, un investitor rational ar trebui sa se indrepte spre acele fonduri monetare care obtin o performanta neta cel putin egala cu cea a depozitelor”, adauga Nicolae Albu.

EAM administreaza fondurile din generatia BCR, pentru ca a preluat afacerea de la fost BCR Asset Management. Fondul BCR Monetar este cel mai mare fond din Romania, in care 53.980 de investitori detin active de 1,36 miliarde lei (321 mil. euro). BCR Monetar a fost singurul dintre cele sapte fonduri monetare de pe piata care a beneficiat de subscrieri nete pozitive.

Atractivitatea fondurilor monetare, respectiv randamentul lor, se explica prin posibilitatea administratorilor de a negocia dobanzi mai bune decat investitorii individuali, potrivit lui Bogdan Bilaus, directorul de investitii al Raiffeisen Asset Management (RAM) , a doua cea mai mare firma de administrare a investitiilor din Romania, cu o cota de piata de 33%. „O alta caracteristica de baza a fondurilor monetare este si accesul mai usor la instrumente de tipul certificatelor de trezorerie”, completeaza Bogdan Bilaus. Certificatele de trezorerie sunt titluri emise de stat ale caror preturi sunt prohibitive pentru romanii obisnuiti. RAM administreaza al doilea cel mai mare fond mutual de pe piata, Raiffeisen Monetar, cu peste 24.000 de investitori si active de peste 900 de milioane de lei (214 mil. euro).

La randul lor, bancherii nu cred ca impozitul pe dobanda va schimba fundamental situatia plasarii economiilor romanilor. „Dat fiind profilul mai degraba conservator al multor clienti, interesul principal este pentru protectie. Plasamentele in fondurile de investitii locale par a fi avantajate de tratamentul fiscal egal, iar diversificarea portofoliului este utila. Totusi, nu este de uitat faptul ca majoritatea plasamentelor sunt in depozite bancare, iar randamentele oferite de acestea raman atractive. Asadar, cea mai frecventa decizia de luat de clienti nu este cea referitoare la tipul de produs, ci mai curand va fi in legatura cu moneda in care va fi de constituit depozitul bancar”, a declarat Sorin Mititelu, seful Directiei de dezvoltare afaceri si produse retail din BCR.

Pe de alta parte, in laboratoarele bancilor se lucrereaza la produse, sau macar la promotii care sa atenueze efectul introducerii impozitului pe dobanda, potivit unor surse neoficiale. Exista informatii ca unele banci s-ar gandi sa acopere macar o parte din impozitul pe dobanda.

Competitia pentru bani se duce si in familie. Cele mai mari fonduri mutuale sunt administrate de firme care fac parte din cele mai mari grupuri bancare autohtone. Interesele comune se opresc, insa, la un moment dat. Fondurile au limite de expunere pe bancile care se afla in aceeasi familie cu societatile de administrare. Totodata, acestea din urma au propriile lor tinte de performanta, se afla in concurenta acerba pe propria piata si trebuie sa plaseze banii acolo unde dobanda este mai mare.

Dincolo de disputa pentru atragerea banilor tot mai putini economisiti de potentialii clienti ai bancilor sau ai fondurilor monetare se ascunde secretul unui portofoliu cat mai potrivit acestei perioade, dar mai ales specificului si intereselor investitorului. „Un portofoliu este un instrument care serveste la atingerea unui anumit obiectiv al investitorului, de exemplu: crestere ridicata, crestere moderata, conservarea capitalului”, precizeaza Bogdan Bilaus, directorul de investitii de la Raiffeisen Asset Management. Riscul asumat este cu atat mai mare cu cat obiectivul de crestere este mai mare, respectiv cu cat obiectivul este mai vulnerabil la evolutiile pietei.

Un portofoliu echilibrat ar trebui sa contina in proportii cat mai mari conturile curente, depozitele bancare si fondurile mutuale monetare si de obligatiuni. „Portofoliul investitorului mediu (cu toleranta medie la risc – n.r.) ar trebui sa fie alocat spre active putin riscante, de genul cash-ului si al depozitelor sau fondurilor monetare si de obligatiuni. Oportunitati de investitii in active cu risc vor fi suficiente in viitor, insa acum atentia trebuie indreptata spre reducerea riscurilor”, admite Nicolae Albu.

Analistul nu uita, totusi ca EAM administreaza si fonduri cu expunere pe actiuni: „Pentru investitorii cu apetit ridicat de risc, investitia in actiuni sau fonduri diversificate / de actiuni ar putea fi o alternativa si doar prin prisma faptului ca piata locala de actiuni s-a corectat extrem de mult in ultimele doua luni si a faptului ca, de regula, bursele anticipeaza cu cateva luni evolutiile pozitive din economie”, a mai spus directorul de la Erste Asset Management Romania (EAM).

Nicolae Albu mai crede ca flexibilitatea fondurilor „poate fi exploatata de investitorii care au apetit de risc, mai mare sau mai mic. In momentul in care devin increzatori in faptul ca bursa se va opri din cadere si va incepe sa creasca, vor putea migra spre activele de risc imediat si fara costuri prea mari”.

Pe de alta parte, Bogdan Bilaus, de la Raiffeisen Asset Management, nu recomanda folosirea fondurilor monetare ca alternativa la fondurile de actiuni pe perioade de scadere a bursei. „Fondurile de actiuni reprezinta prin definitie plasamente pe termen lung, deci nu este recomandat pentru investitori sa iasa si sa intre in fondurile de actiuni in functie de evolutia bursei. Recomandarea e bazata pe un studiu care demonstreaza ca randamentul investitorilor individuali care investesc intr-un fond de actiuni este mai mic decat randamentul respectivului fond in sine pe perioada respectiva daca incearca sa iasa si sa reintre in fond. Acest efect apare datorita faptului ca in general investitorii ies prea tarziu, dupa ce fondul a inregistrat scaderi semnificative, si apoi rateaza momentul de reintrare, asteptand prea mult dupa inceperea unei perioade de crestere. Solutia ideala este ca investitia intr-un fond de actiuni sa fie pastrata o perioada de 5 – 10 ani”, conchide directorul de la Raiffeisen Asset Management (RAM).

Cele sapte fonduri monetare au active nete totale de aproape 2,7 miliarde de lei (640 mil. euro). Activele nete ale fondurilor mutuale monetare au crescut cu 29 de milioane de lei (7 mil. euro), in iunie 2010. Cresterea a fost cu 56% mai mica decat in mai. Fondurile monetare fac plasamente in instrumente bancare, mai ales in depozite bancare.