Isarescu: tinta pentru trecerea la euro este 2014

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a prezentat si Bancii Centrale Europene programul de adoptare a euro despre care au discutat in urma cu circa doua saptamani, potrivit NewsIn.

Consolidarea inflatiei scazute, formarea pietei interne de capitaluri pe termen lung si convergenta ratelor de dobanda sunt principalele conditii pe care Romania trebuie sa le indeplineasca pana in 2010 pentru a putea trece la euro pana in 2014, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isarescu.

De asemenea, trecerea la euro nu poate avea loc fara stabilitatea relativa a leului pe piata in conditii de convertibilitate deplina, in jurul nivelului de echilibru pe termen lung, a explicat Isarescu.

Bitcoin încă atrage pasionaţii de îmbogăţiri rapide. Cea mai cunoscută criptomonedă a revenit pe creştere, la aproape 65.000 de dolari

Bitcoin a înregistrat miercuri cea mai bună zi a sa din martie, după inflaţia sub aşteptări din SUA, în aprilie. Pe de altă parte, un…

Milioane de români pot scăpa simplu de ratele mari la bancă. Refinanțarea creditului ipotecar, soluția specialiștilor

Cum îți poți scădea ratele la bancă sau perioada de rambursare a creditului. Refinanțarea creditului ipotecar, cea mai accesibilă soluție!

„Adoptarea euro inseamna foarte multa rigoare, iar pentru o societate care nu este obisnuita cu rigoarea, poate insemna chiar durere”, a spus Isarescu.

Momentul exact al intrarii leului in sistemul ERM2 (Exchange Rate Mechanism – mecanismul cursului de schimb, faza premergatoare trecerii la moneda euro, n.red.) se va stabili in functie de progresele in ingustarea decalajelor din economia reala si de indeplinirea criteriilor de convergenta nominala, astfel incat perioada de participare la ERM2 sa fie cat mai scurta, a mai spus Isarescu.

[quote=Mugur Isarescu, guvernator BNR]Batalia cu inflatia nu s-a terminat, iar investitiile mari, care vor veni, vor crea presiuni suplimentare asupra inflatiei in Romania[/quote]

Inainte de adoptarea monedei europene, orice tara trebuie mai intai sa intre in mecanismul european al ratei de schimb ERM2, care presupune un interval maxim de variatie al monedei nationale fata de euro de plus sau minus 15%. Tarile membre ale Uniunii Europene din afara Zonei Euro trebuie sa participe cel putin doi ani in ERM2 inainte de a putea trece la moneda europeana.

„Intrarea prematura in ERM2 ar putea prelungi perioada de participare la mecanismul cursului de schimb, dar amanarea excesiva ar putea slabi motivatia pentru reforme”, a spus guvernatorul bancii centrale.

BNR isi propune sa mentina politica de tintire a inflatiei cel putin pana la intrarea in ERM2, moment din care banca centralava trebui sa tinteasca evolutia cursului de schimb.

„Dupa intrarea in ERM2, coexistenta tintirii inflatiei cu tintirea cursului este problematica. Acest lucru s-a intamplat in Ungaria, dar rezultatele nu au fost foarte bune. Tintirea inflatiei va fi mentinuta, pentru ca asigura indeplinirea graduala a criteriilor de la Maastricht, sprijinind concomitent si procesul de convergenta reala”, a mai spus Isarescu.

El a subliniat ca, pe de o parte, trebuie sa se asigure un echilibru intre convergenta nominala si cea reala, iar, pe de alta parte, Uniunea Europeana nu cere convergenta reala, ci nominala.

Convergenta nominala se refera la cele trei criterii de la Maastricht pentru intrarea in zona euro, care prevad ca deficitul bugetar sa fie mai mic de 3% din produsul intern brut (PIB), datoria publica trebuie sa fie mai mica de 60% din PIB, iar inflatia nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 1,5 puncte procentuale inflatia medie a celor trei tari din UE cu inflatia cea mai mica.

Criteriile reale de convergenta se refera, in schimb, la indicatori raportati la populatie, precum PIB/locuitor sau salariul mediu.

„Din cele trei criterii de la Maastricht, deficitul bugetar si datoria publica corespund cerintelor tratatului. Domeniul unde trebuie lucrat in viitor este inflatia. Cred ca subiectul convergentei la zona euro va deveni in curand plictisitoare, atat de mult vom vorbi despre ea”, a mai spus Isarescu.

„Batalia cu inflatia nu s-a terminat, iar investitiile mari, care vor veni, vor crea presiuni suplimentare asupra inflatiei in Romania. Se vor cheltui sume imense. Numai pentru infrastructura e nevoie de circa 30 miliarde euro si tot atat vor costa si investitiile legate de mediu, la care se adauga cele pentru invatamant si sanatate”, sustine guvernatorul BNR.