Octavian Radu: Bursele au devenit o investitie mai buna decat start-up-urile

Radu, in varsta de 46 de ani si tata al 5 copii, conduce companii cu activitati care variaza de la transport, distributie si software pana la birotica si papetarie.

DailyBusiness: In ce zone se vor duce banii pe care doriti sa-i colectati in urma listarii companiilor RTC la bursa?
Octavian Radu: Vreau sa merg in principal pe investitii in firme listate, atat pe bursa din Bucuresti cat si pe burse din afara. Ca investitor, vreau sa reorientez o parte din banii din RTC catre alte directii. Este vorba de diversificarea portofoliului.

DB: Deci vorbim de firme mari, care nu neaparat sunt prezente in Romania.
OR: Da, ma intereseaza firme mari, cu cresteri solide.

DB: Ce industrii vi se par mai profitabile?
OR: Nu m-am gandit atat de departe. O sa caut ceva mai de nisa, dar nu ma orientez catre „no-name-uri”. Nu vor fi investitii de risc, dar ma astept la castiguri de 20% pe an.

DB: Motivul pentru care bursa e cea mai buna solutie?
OR: „Return on investment”. In cazul start-up-urilor, incepe sa scada, iar cel de pe bursa este sanatos, asa ca este o miscare care are sens. Pana acum n-avea rost sa ma gandesc la bursa, din moment ce bagam 100 de dolari intr-un business si scoteam inca 100 de dolari intr-un an.

DB: Anul acesta va asteptati la dublarea profitului operational al RTC, la 15 mil. euro. Din ce zone va veni cea mai mare parte a cresterii?
OR: Sunt trei zone. Am rezolvat firmele cu probleme – ori le-am dus pe plus ori le-am inchis – iar de-aici vin usor 3 milioane. Alte 2 milioane au fost cheltuieli exceptionale de anul trecut, in principal din fuziuni si stocuri. A treia zona este cresterea normala a business-ului, care aduce si ea 2-3 milioane.

Business fara ceas desteptator

DailyBusiness: Cum arata ziua de lucru a unui manager care controleaza atat de multe companii?
Octavian Radu: Dimineata ma trezesc candva intre ora 5 si 10, pentru ca nu pun ceasul sa sune. E una din chestiile de lux pe care mi le permit de cativa ani, de cand am suferit un atac vascular care m-a tinut in spital vreo doua ore. Mi-am dat seama ca viata e finita. Asta m-a ajutat si in business, si in viata personala.

[quote] Trecerea de la tramvai la Dacie este mult mai importanta decat de la Dacie la Mercedes[/quote]
In restul zilei, am cateva tipuri de activitati. Printre cele mai importante este un „business review” pe care il fac cu toate firmele cam o data la doua luni, am un sistem software de raportare prin care pot sa vad grafic, foarte rapid, ce se intampla. Asa ca trei zile de dimineata pana noaptea, o data la doua luni, ma uit pe ce-au facut toate firmele. Acolo vad daca se intampla ceva deosebit fata de ce ne asteptam, raportand la rezultatele anului trecut si la buget.

DB: Exista si alti manageri care se uita intre timp pe acest gen de date?
OR: Exista un presedinte si un director financiar pe fiecare companie, dar fiecare este responsabil doar pe „bucatica” lui.

DB: Si in restul timpului?
OR: Mai sunt intalniri cu oamenii din grup, cu presedintii. Si, bineinteles, intalniri cu potentiali parteneri, banci, fonduri de investitii si asa mai departe, care fac parte din obligatiile normale. Din cand mai merg si prin firme sa vad ce se mai intampla.

DB: Tineti legatura directa si cu oameni din structuri mai joase decat presedinti?
OR: Da. Ma consider o persoana foarte deschisa, deci cand avem o abordare profesionala vreau sa am cat mai multi oameni prezenti. Cand vine presedintele, aduce si 3-5-7 oameni cu el. Nu cred asa mult in ierarhii, mai mult in parteneriate si idei. Administrativ si decizional exista o structura foarte clara, dar la nivel de comunicare am preferat sa creez o organigrama mai simpla.

DB: Cat de simpla?
OR: Avem 4.000 de angajati. La un magazin, de exemplu, exista o structura complicata, 6-7 niveluri ierarhice, care nu pot fi reduse. Dar la nivel comunicational am redus la cateva nivele: pe linia intai, cei 30 de presedinti si vicepresedinti, pe un alt nivel toti ceilalti manageri, adica peste 300 de oameni, si pe ultimul nivel restul angajatilor.

DB: Cum functioneaza?
OR: Cand scriu un e-mail pentru presedinti, il trimit catre toti odata. A fost mai greu la inceput, unii s-au speriat, altii n-au inteles. Dar cred ca este o chestiune de eficienta, nu pot sa scriu la 20 de oameni, cei 20 la inca 10 si asa mai departe.

[quote]Am un principiu: daca un mail nu are relevanta si peste o saptamana, nu mi-l trimite mie[/quote]
DB: Cate mailuri trimiteti pe zi?
OR: Cam 20. Am redus foarte mult numarul de mailuri, am setat un raspuns automat si incerc sa le directionez mult catre altii. Inainte aveam 100 pe zi si ma terminau, stateam cateva ore doar pe mailuri.

DB: Cate firme compun grupul RTC, exact?
OR: Nu mai stiu, au fuzionat foarte multe. Erau vreo 70, am ajuns pe la 40-50.

DB: Cum e sa nu stiti cu exactitate cate firme aveti?
OR: Nici cifrele financiare nu le stiu exact, pentru ca nu ma intereseaza. Aveam un coleg care in fiecare dimineata se uita pe cifrele de vanzari din ziua anterioara. Eu prefer sa ma gandesc ce pot sa fac in urmatorii trei ani ca sa cresc vanzarile si profitul. Faptul ca ieri au fost proaste sau bune este rezultatul a ceea ce am facut eu acum doi ani, ce a facut administratorul acum 6 luni, ce a facut omul de vanzari acum trei zile. Pe de alta parte, cand stau sa ma gandesc, stiu bine cu ce se ocupa toate firmele si cam pe la ce valori sunt fiecare.

DB: Cum ati ajuns sa va detasati de cifre?
OR: Am auzit la diverse discutii argumente de tipul „Cand iau masa in gradina sunt de 10 ori mai fericit decat eram acum cinci ani. De ce? Pentru ca a crescut pretul terenului de 10 ori”. Cred ca multi gresesc gandind in acest stil, sunt lucruri mult mai importante decat pretul terenului. Banii iti aduc ceva, dar peste un anumit nivel nu-ti mai aduc asa de mult. Trecerea de la tramvai la Dacie este mult mai importanta decat de la Dacie la Mercedes.

DB: Ce masina conduceti?
OR: Un Audi A8 si nu inteleg de ce ar trebui sa il schimb doar pentru ca s-a schimbat modelul. Cu toate ca multi se uita la mine si zic „Hai ma Radule, nu-ti permiti si tu un A9?”

DB: Cum se impaca business-ul cu viata de familie?
OR: Nu mai muncesc asa de mult ca inainte. Mi-am propus ca la 6 seara sa plec spre casa, si in general reusesc. Uneori nu pot sa evit niste cine, dar de multe ori o iau si pe sotie cu mine, deci nu e chiar doar business. Bine, imi mai rezerv o jumatate de ora noaptea inainte de culcare pentru a mai rezolva cateva e-mailuri.

DB: Cat de conectat sunteti la business, din punct de vedere al tehnologiei?
OR: Nu am laptop, nu am blackberry, poate sa treaca o saptamana fara sa-mi citesc mailurile. Am un principiu: daca un mail nu are relevanta si peste o saptamana, nu mi-l trimite mie. Daca este o chestie urgenta, nu mi-l trimite mie, sunt 20 de oameni in subordinea mea care de asta se ocupa. In consecinta, imi permit sa nu citesc mailurile timp de 7 zile.