Patronate: Masurile anticriza vor fi implementate in 2010, cel mai probabil fara efect economic

„Sunt foarte bune ca declaratie, dar niciuna dintre aceste masuri nu are un document prin care sa fie aplicata”, a declarat, luni, Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), scrie Mediafax.

„Pentru a se putea aplica trebuie intocmite hotararile de guvern, ordonante de urgenta si apoi probabil ca trebuie si norme, care vor fi aprobate in 30-60 de zile, astfel ca vor fi gata dupa luna octombrie. O masura nu poti sa o adopti in octombrie si tot atunci sa se si aplice. Mediul de afaceri nu poate reactiona atat de repede”, a mai spus Parvan.

In opinia sa, masurile vor fi adoptate din 2010, iar efectul lor este incert la momentul actual.

„Nu stiu cat sunt de pregatite masurile si daca au valoare practica. Apreciem declaratiile, dar asteptam faptele”, a mai spus Parvan.

La randul sau, Florea Parvu, vicepresedintele Consiliului National pentru Intreprinderi Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR), afirma ca masurile anuntate nu fac decat sa prelungeasca situatia economica precara.

„Masurile sunt paleative, nu au impact direct asupra economiei. E ca si cum la o casa, in loc sa te apuci sa o consolidezi, dai doar cu un var, iar dupa putin timp varul se ridica de pe tencuiala. Nu sunt masuri de structura, ci doar lungesc agonia care isi va spune cuvantul dupa alegeri”, a spus Parvu.

El a adaugat ca este sceptic in privita eficientei masurilor, atat timp cat nu se restructureaza administratia publica pentru a reduce cheltuielile bugetare, nu scade fiscalitatea pe forta de munca si nu se scuteste de impozit profitul reinvestit.

„Trebuie sa vedem pentru ce investitii va fi scutit de impozit profitul reinvestit. Daca se mentine ideea ca doar profitul investit in tehnologie va fi scutit, masura nu va fi eficienta. Scutirea trebuie extinsa la mijloace fixe – cladiri, hale de productie, magazine etc”, a afirmat Parvu.

PSD si PDL au convenit luni asupra unui pachet de 32 de masuri anticriza.

Din cele 32 de masuri convenite, 15 privesc stimularea economica, 9 se refera la cresterea veniturilor bugetare, 6 au in vedere rationalizarea cheltuielilor bugetare si doua vizeaza cresterea lichiditatii monetare in sectorul bancar.

Printre masurile adoptate de conducerea coalitiei care privesc stimularea economiei se numara scheme de ajutor de stat pentru IMM-uri, sustinerea productiei pentru export, prin garantii si contragarantii, credit fiscal pentru renovarea si modernizarea locuintelor si cladirilor si scutirea de impozit a profitului reinvestit in economia reala.

Masurile referitoare la cresterea competitivitatii economice sunt extinderea programului Rabla pentru tractoare si alte utilaje agricole incepand cu 1 ianuarie 2010, extinderea programului Rabla pentru persoane juridice de la 1 septembrie 2009, majorarea capitalului social al fondului de garantare a creditului rural, precum si modificarea Legii investitiilor prin scaderea plafonului de aplicare a stimulentelor fiscale pentru investitii directe de la 50 de milioane de euro la 10 milioane de euro.

Eliminarea impozitului minim de la 1 ianuarie si inlocuirea acestuia cu un impozit forfetar pentru activitatile unde evaziunea fiscala este greu de evaluat, in special in zona restaurantelor si a activitatilor conexe, se numara printre masurile de crestere a veniturilor bugetare, iar pentru cresterea lichiditatilor in sectorul bancar cele doua partide au decis scutirea temporara de impozit a dobanzii aferente sumelor aflate in banci la persoane fizice si lansarea unei emisiuni de eurobonduri a statului, in toamna, prin intermediul Ministerului Finantelor, urmand ca cei o jumatate de miliard de euro sa fie dirijati exclusiv catre investitii.