Restrictiile BNR ar putea creste cererea pentru credite din strainatate

Printre motivele invocate de catre aceasta se numara puterea de cumparare scazuta a populatiei si faptul ca banca centrala nu ia in calcul o serie intreaga de venituri, cum ar fi cele obtinute din meditatii, consultatii si alte surse alternative de venit, pe langa salariul principal.

„In aceste conditii va fi greu pentru romani, chiar si pentru cei care au doua sau chiar trei slujbe, sa poata indeplini criteriile impuse de BNR pentru obtinerea unui credit de consum de la bancile comerciale”, considera Ahciarliu.

„Cresterea accelerata a creditului de consum nu s-a datorat, in ultimii doi ani, permisivitatii prea mari a criteriilor de acordare a creditului, ci reducerii ritmului de crestere a economiilor populatiei la banci”, a declarat Ahciarliu, referindu-se la faptul ca BNR a motivat noile norme prin cresterea alarmanta a consumului, ceea ce ducea la presiuni inflationiste. „Practic, numai in anul 2005, nivelul creditului de consum a crescut cu 80%, in timp ce economiile populatiei la banci s-au majorat doar cu 10%”, a mentionat ea.

La randul sau, Steven van Groningen, presedinte al Raiffeisen Bank, a declarat astazi ca masurile BNR afecteaza bancile comerciale.

„Masurile administrative ale Bancii Nationale a Romaniei (BNR) ne pun intr-o pozitie dezavantajoasa fata de jucatorii straini, care au posibilitatea sa ofere credite mai ieftine”, a declarat el.

Van Groningen considera ca rezervele minime obligatorii in valuta trebuie micsorate, pentru ca sistemul bancar romanesc sa devina competitiv, in special in privinta bancilor mici, care nu au sustinere financiara a unor grupuri bancare internationale.

[quote=Steven van Groningen, presedinte Raiffeisen Bank] Daca BNR va mari din nou rezervele minime obligatorii, bancile din Romania nu vor putea face fata competitiei[/quote]

In privinta transferului creditelor de catre unele banci din Romania catre bancile-mama, pentru a-si limita contributiile la rezervele minime obligatorii impuse de banca centrala, presedintele Raiffeisen a declarat ca „noi mutam creditele catre banca-mama nu pentru a face profit, ci pentru a face fata concurentei”.

Steven van Groningen a precizat ca volumul creditelor transferate catre banca-mama se cifreaza in jurul valorii de 10% din totalul imprumuturilor Raiffeisen.

O alta masura criticata de Adriana Ahciarliu a fost includerea leasingului financiar intr-una din cele doua categorii de credite, de consum sau imobiliar, in functie de destinatia spacifica, fapt ce pune IFN-urile pe acelasi plan cu bancile.

„Nu este corecta impunerea acelorasi conditii de acordarea creditelor bancilor si institutiilor financiare nebancare”, sustine secretarul general al ALB.

Un argument adus de Adriana Ahciarliu este faptul ca IFN-urile nu atrag depozite de la populatie, iar banii pe care ii acorda ca finantare provin de la actionarii lor sau din credite contractate de la banci. In plus, Ahciarliu a declarat ca IFN-urile nu dispun, precum bancile, de posibilitatea de a manevra in scop comercial diferenta dintre dobanzile la depozitele atrase si dobanzile percepute la acordarea de credite.

Modificarile aduse de banca nationala Normei 20, care au intrat in vigoare la 22 octombrie, stipuleaza ca angajamentele totale de plata nu pot depasi pragul a 40% din veniturile totale ale unui solicitant de credit. Caracterul restrictiv al noilor norme este dat de faptul ca in aceste angajamente totale de plata sunt incluse acum toate comisioanele si dobanzile aferente unui credit.