Teoria generala a ocuparii fortei de munca, a dobanzii si a banilor

Editura Publica
Co-lectia de economie

Pret: 78 lei

Titlu original : The General Theory of Employment, Interest and Money

Cartea intr-un minut:
Fiecare recesiune sau criza economica este insotita de reevaluarea teoriilor lui Keynes. Printre conceptele revolutionare promovate de Keynes sunt: imposibilitatea echilibrului dintre oferta si cererea de bunuri si servicii, conducand la disfunctiuni precum somajul; ineficienta mecanismelor concurentiale ale pietei libere de a asigura si mentine echilibrul economic; posibilitatea de a utiliza politicile fiscale si monetare pentru a elimina recesiunile si a controla boom-ul economic.

Cronica DailyBusiness:

Teoria generala a ocuparii fortei de munca, a dobanzii si a banilor

este prima carte din Co-lectia de economie, ce va cuprinde o serie de carti „clasice” despre principiile de functionare a economiei.

Keynes este cunoscut mai ales prin aceasta carte aparuta in 1936, care a revolutionat stiinta economica sustinand finantarea prin deficit bugetar ca pe o cale de a pune capat Marii Crize.

Cartea nu este printre cele foarte usor de citit si este adresata in special economistilor. Introducerea la editia din 2007 este realizata de laureatul Premiului Nobel pentru economie, Paul Krugman. Potrivit acestuia, orice om de afaceri care este pus in garda de faptul ca increderea descrescatoare expune economia la risc sau orice om politic care promite ca reducerile de taxe vor crea locuri de munca, sunt keynesieni.

Keynes s-a concentrat pe intrebarea „dat fiind ca cererea per ansamblu este in cadere, cum putem sa cream mai multe locuri de munca?”. El a aratat ca somajul in masa a avut o cauza simpla, cererea neadecvata, si o solutie simpla, politica fiscala expansionista.

In linii generale, teoria poate fi formulata astfel: atunci cand cantitatea de forta de munca ocupata creste, salariul real agregat creste. Conform psihologiei societatii, atunci cand venitul real agregat creste, consumul agregat creste, dar nu la fel de mult ca si venitul. De aceea, trebuie sa existe o cantitate de investitii curente suficienta pentru a absorbi excesul de productie, peste ceea ce societatea consuma. Astfel, nivelul de echilibru al ocuparii fortei de munca – care inseamna ca angajatorii nu au niciun motiv pentru a reduce sau pentru a creste nivelul fortei de munca angajate – va depinde de cantitatea de investitii curente. La randul lor, investitiile curente depind de stimularea investitiilor, iar stimularea investitiilor depinde de relatia dintre functia eficientei marginale a capitalului si complexul de rate ale dobanzilor pentru diversele titluri cu risc si fara risc.

Aplecarea spre consum este slaba intr-o societate bogata, dar, din cauza acumularii deja mari de capital, oportunitatile pentru investitii sunt mai putin atractive, cu exceptia cazului in care rata dobanzii scade suficient.

Concluziile Teoriei generale sunt redate pe scurt de Paul Krugman:

– economiile pot suferi de o lipsa a cererii per ansamblu, care conduce la somaj involuntar;
– tendinta automata a economiei de a corecta insuficienta cererii opereaza incet si dureros;
– politicile guvernamentale de crestere a cererii pot reduce somajul rapid;
– uneori cresterea ofertei de bani nu va fi suficienta pentru a convinge sectorul privat sa cheltuiasca mai mult si cheltuielile guvernamentale trebuie sa intervina.