Procurorul general Alex Florența: Peste 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale în 2024

Procurorul general Alex Florența a dezvăluit, marți, că România a fost ținta unor ample atacuri hibride în timpul alegerilor prezidențiale din 2024, campanii de manipulare a opiniei publice, de care s-ar fi folosit și fostul candidat Călin Georgescu.

Florența a subliniat că țara noastră a fost vizată „predilect”, și că au existat actorii ostili care au urmărit să influențeze continuu percepțiile și deciziile cetățenilor.

„Să nu uităm că în 2024 atacurile cibernetice rusești s-au intensificat asupra instituțiilor și companiilor românești. (…)”

Citește și: Călin Georgescu și Horațiu Potra au fost trimiși în judecată pentru tentativă de lovitură de stat. Riscă închisoare de la 10 la 20 de ani

„Cu referire strictă la procesul electoral derulat anul trecut, trebuie să avem în vedere că s-au derulat mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice lansate asupra infrastructurii electorale, care au urmărit obținerea unor credențiale, în special din partea Autorității Electorale Centrale și a Biroului Electoral Central, (…) multe dintre acestea fiind ulterior diseminate în grupuri de Telegram din infrastructura rusească”, a explicat Florența.

Călin Georgescu a fost beneficiarul campaniei de influențare și dezinformare

Întrebat dacă fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a beneficiat de campaniile hibride, Alex Florența a răspuns afirmativ.

„Da, clar, beneficiarul acestei campanii de influențare, de dezinformare și de creare artificială a unui trend în viralizarea mesajelor candidatului independent a fost făcută cu certitudine în sprijinul acestuia”, a indicat procurorul general.

„Din anchetele derulate la nivelul Parchetului General se poate desprinde în acest moment concluzia (…) că România a fost ținta predilectă a unor campanii ample hibride, în contextul scrutinelor electorale din anul 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților și diluarea gradului de coeziune la nivelul populației.”

„Campania lansată în spațiul românesc s-a manifestat prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât și prin campanii de micro-targetare a populației, dezinformare și influențarea electoratului”, a declarat Alex Florența.

Conform lui Florența, atacurile hibride au valorificat vulnerabilitățile publicului român printr-o utilizare complexă a platformelor sociale și prin tehnici de inginerie socială menite să segmenteze populația și să maximizeze impactul mesajelor de influențare.

„S-a evidențiat caracterul ofensiv al agresiunilor hibride ce au vizat România, care au exploatat, pe de o parte, vulnerabilitățile audiențelor naționale, atât prin utilizarea versatilă a platformelor sociale, respectiv prin eludarea politicilor prezente la nivelul acestora privind modul de promovare a persoanelor din spectrul politic, cât și prin tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populației, în vederea livrării ulterioare a unor mesaje personalizate către audiențe deja receptive, rezultatul scontat fiind deturnarea derulării optime a procesului electoral.”

Războiul hibrid vs tradițional

„Este esențial să înțelegem în acest context modul în care s-a derulat și se derulează în continuare războiul hibrid care afectează România de ceva timp”, a avertizat Florența.

Procurorul general a subliniat că războiul hibrid actual, spre deosebire de cel tradițional, este „mult mai insidios, mult mai perfid” și are un impact mult mai extins asupra modului de desfășurare a vieții sociale și economice a unui stat.

„Războiul hibrid, în momentul de față, prin comparație cu războiul tradițional, cel care este mult mai evident, mai transparent prin prisma rezultatelor materiale pe care le produce, este mult mai insidios, mult mai perfid, dar cu rezultate de influențare a modului de derulare a vieții social-economice a unui stat mult mai ample.”

„Războiul hibrid presupune folosirea în paralel, împreună sau separat, dar în mod clar coordonat a mai multor tipuri de instrumente care vizează un stat – fie că vorbim de diferite instrumente economice, administrative, de atacuri cibernetice, acțiuni secrete destabilizatoare pentru ordinea publică a statului respectiv, subversiune politică și, desigur, dezinformarea și propaganda”, a arătat Alex Florența.

Anumite ştiri care pot părea izolate sunt parte a unui efort conjugat

”Anumite ştiri care pot părea uneori disparate, izolate, fără legătură necesară între ele, sunt, de fapt, parte a unui război conjugat şi a unui efort conjugat ca parte distinctă a acestor instrumente de război hibrid”, a afirmat procurorul general.”

Atacurile cibernetice nu sunt evenimente întâmplătoare sau izolate, a subliniat Florența.

”În ceea ce priveşte atacurile cibernetice, trebuie să înţelegem că ştiri de genul celor care au mai fost vehiculate în spaţiul public, referitoare la atacuri asupra aeroporturilor româneşti acum câţiva ani, a unui întreg sistem de camere de supraveghere, în special din zona frontierei cu Ucraina, la fel și stacurile din cursul anului 2024 la adresa foarte multor instituţii publice şi agenţii guvernamentale din România nu sunt evenimente întâmplătoare, nu sunt evenimente izolate. Încă o dată, fac parte dintr-un atac hibrid coordonat generalizat în spatele tuturor acestor acţiuni existând în momentul de faţă actori cu legături certe cu Rusia, în special grupuri de hackeri cunoscuţi”, a mai transmis Alex Florenţa.

El a adăugat că rapoartele pe care le transmite săptămânal de Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică pe site-ul său evidenţiază tocmai frecvenţa, amplitudinea şi mai ales modul de derulare a acestor atacuri.

Alex Florenţa aminteşte şi faptul că atacurile cibernetice ruseşti s-au intensificat asupra instituţiilor şi companiilor româneşti în 2024.

”Cele mai periculoase atacuri în special cele de tip ransomware au fost asociate în totalitate unor grupuri pro-ruse, precum Lockbit, Lynx, Akira sau Ransom Hub şi s-au remarcat pentru o activitate deosebit de intensă în cursul anului trecut. Aceste atacuri au vizat mai mult de 13 instituţii din administraţia publică, 12 companii de transport de interes naţional, 17 instituţii bancare.”

Citește și: AUR a depus plângere penală după ce George Simion a fost amenințat cu moartea: „Au scris fără pic de rușine că ar trebui să pățească la fel ca Charlie Kirk”