Preparatul pentru care străinii vin pe bandă rulantă în România. Renunță la Dubai pentru gustul tradițional

Gospodarii de la înălțime, mulți dintre ei ciobani care s-au stabilit temporar sau permanent în traseul Transalpinei, au transformat stânele în adevărate puncte gastronomice. Ei și-au deschis porțile vizitatorilor care, în căutarea unei experiențe autentice, se opresc nu doar pentru priveliștile spectaculoase, ci și pentru gustul rural, făcut la foc de lemn, așa cum vezi în satele din România.

Preparatul din România care cucerește Occidentul

Unul dintre fermierii marcați de succesul local este Aron Șeandru, care a obținut atestarea mai multor produse: multe tipuri de unt de oaie, telemea, pastramă preparată la grătar și bulz ciobănesc. Pentru bulz, prepararea începe cu mămăliga gătită la foc deschis, la care se adaugă brânză de burduf, produs obținut din caș copt timp de o săptămână, după care este macerat în burduf, apoi băgat în mămăligă. Această rețetă a primit recunoaștere oficială, fiind parte a patrimoniului culinar montan.

Vezi și Sucul Dubai, produsul controversat care a ajuns pe rafturile unui cunoscut supermarket din România. Ce conține băutura și ce preț are

„Avem chiar şi untul de oaie, telemeaua de oaie, pastrama pe care o facem la grătar. Mai întâi facem mămăliga pe care o coacem la foc de lemn, se fierbe, facem mămăligă ciobănească. După, se face cu brânză de burduf. se face caşul, se coace, stă o săptămână la copt, după aceea, se macerează, o băgăm în burduf şi apoi o băgăm în bulz”, a declarat Aron Şeandru pentru Observator.

Balmoșul, alt preparat dedicat patrimoniului montan, reînvie o rețetă care putea fi uitată. Fermiera Mărioara Băbu explică procesul de preparare: se amestecă smântâna cu unt și mălai, totul fiert până când se separă untul; rezultatul este asemănător unei prăjituri dense și aromate, o adevărată emblemă a bucătăriei ciobănești. Aceasta a primit atestate pentru 18 produse montane: siropuri naturale, numeroase brânzeturi și tocăniță de oaie, recunoscută ca preparat tradițional.

Românca subliniază că atestarea se acordă exclusiv produselor fabricate la stână, nu celor produse în afara locației sale montane. Astfel, rețete precum smântâna fiartă și laptele mare, incluse recent în galeria de preparate atestate, subliniază caracterul tradițional al ofertei.

„Este un amestec între smântână, cu unt, şi trebuie fiert, două, trei mâini de mălai până iese untul. Are un gust extraordinar şi este prăjitura ciobanului. Am atestat doar ce producem aici la stână, nu acasă, la Novaci. O să încerc acum şi cu smântâna fiartă, un preparat de care văd că s-a uitat în ultimul timp, şi laptele mare”, a relatat femeia.

Vezi și Rețeta de clătite care a cucerit-o pe Monica Bîrlădeanu. Cum se prepară Falatitele

Obținerea certificatului de produs montan nu reprezintă doar o formalitate administrativă, ci un avantaj comercial important pentru micii producători. Atestarea confirmă faptul că produsele sunt fabricate cu ingrediente locale într-un mediu curat și lipsit de poluare. Mai mult, oferă acces facil la piețe naționale și europene, consolidând reputația producătorilor ca furnizori ai unei bucătării naturale.

În prezent există peste 4.000 de produse atestate sub această denumire în România, de la fructe și legume montane, până la lactate, mezeluri și preparate tradiționale. Programul de atestare, derulat de Agenția Zonei Montane și de Ministerul Agriculturii, urmărește valorificarea resurselor locale și păstrarea moștenirii culinare.