Guvernul interimar a readus pe agenda ședinței de vineri o ordonanță de urgență adoptată anterior, în data de 4 mai, chiar înainte de momentul în care Executivul a fost demis prin moțiune de cenzură. Măsura a generat unele întrebări privind natura deciziei, însă Secretariatul General al Guvernului a explicat că nu este vorba despre o nouă adoptare sau o reluare a procesului legislativ, ci despre o etapă procedurală necesară pentru clarificarea unui aviz emis ulterior de Consiliul Legislativ, potrivit digi24.ro.
Te-ar mai putea interesa și: PSD îl acuză pe Ilie Bolojan că încearcă să numească apropiați în instituții guvernamentale înaintea schimbării Executivului
Potrivit precizărilor oficiale, repunerea actului normativ pe ordinea de zi a fost determinată de necesitatea ca Guvernul să ia act de avizul negativ transmis de Consiliul Legislativ, care viza modificările introduse în timpul ședinței din 4 mai. Executivul a invocat în acest sens prevederi din legislația privind funcționarea Guvernului și tehnica legislativă, subliniind că procedura este conformă cu articolul 43 alineatul (1) din HG 561/2009 și cu articolul 10 din Legea nr. 24/2000. Astfel, autoritățile au insistat că nu este vorba despre o reluare a procesului decizional, ci doar despre îndeplinirea formală a unei obligații administrative.
Ordonanța de urgență în cauză a fost adoptată cu doar câteva ore înainte de votul moțiunii de cenzură care a dus la demiterea Guvernului, ceea ce a amplificat atenția asupra conținutului și momentului adoptării sale. Actul normativ vizează în principal adaptarea rapidă a cadrului legislativ pentru implementarea unor investiții din industria de apărare, în contextul oportunităților de finanțare oferite prin programul european SAFE. Acest program este considerat strategic pentru consolidarea capacităților de apărare și pentru modernizarea infrastructurii industriale în domeniu.
Pe lângă componenta legată de apărare, ordonanța include și o serie de modificări considerate urgente pentru mai multe sectoare administrative și economice. Printre acestea se numără soluționarea numărului mare de cereri și documente aferente persoanelor persecutate politic, ajustări privind mecanismele de compensare a prețurilor la energie, precum și modificări ale normelor de securitate la incendiu pentru articolele pirotehnice. De asemenea, actul normativ prevede posibilitatea utilizării excedentului bugetar din anii anteriori pentru finanțarea unor proiecte publice, clarificări în domeniul autorizării antrepozitelor fiscale și al rambursărilor de TVA, precum și reglementări privind investițiile în rețelele de transport și distribuție a gazelor naturale.
Un alt aspect important vizează măsuri destinate asigurării resursei umane necesare pentru implementarea proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), într-un context în care deficitul de personal și întârzierile administrative sunt considerate obstacole majore în derularea investițiilor publice.
Guvernul a justificat includerea acestor prevederi prin caracterul lor urgent, argumentând că adoptarea lor înainte de căderea Executivului a fost necesară pentru a evita blocaje administrative ulterioare. În comunicatul oficial se arată că, odată cu eventuala demitere a Guvernului și intrarea acestuia în regim de interimat, Executivul nu mai are dreptul de a emite ordonanțe de urgență, ceea ce ar fi îngreunat sau întârziat semnificativ implementarea unor măsuri considerate esențiale.
După adoptarea moțiunii de cenzură, Cabinetul condus interimar de Ilie Bolojan funcționează cu atribuții limitate, neputând iniția noi politici publice, proiecte legislative sau ordonanțe de urgență. În acest context, orice act normativ adoptat anterior intrării în interimat devine supus unor proceduri de clarificare și ajustare strict tehnică, fără posibilitatea de modificări majore de fond.