Bogdan Branzas: Ce-am pierdut pe drum in ultimii 15 ani

Si era insotit de o strangere de mana, urmata imediat de actiune, proiecte derulate fara sincope, raspunsuri rapide ale clientului, opinii si discutii, devize, aprobarea finala a proiectului si plata.

Rememorand acele zile acum mi se pare incredibil cum se derulau acele contracte prin comparatie cu ziua de azi. Au fost zilele mele de aur prin comparatie cu calvarul de acum.

Azi avem contracte de 10-20 pagini scrise de avocati, delay-uri incredibil de lungi si sincope cu saptamanile in comunicare, decizii ambigue sau inexistente, reveniri la propuneri initiale dupa piedere de timp si bani pentru alte propuneri inutile, devize refuzate, ultranegociate, plati intarziate cu lunile, prezentari si intalniri anulate, mailuri la care nu se raspunde, telefoane care suna in gol, samd.

Anii 94-98 au fost totusi ani de mare criza economica, cu fluctuatii masive de curs valutar, cu legislatie haotica, cu schimbari zilnice de peisaj economic, caderi, reveniri si prabusiri. Insa atitudinea era alta, una foarte antreprenoriala, decisa, cu scopuri si obiective clare si precise. Era o placere sa lucrezi atunci chiar daca intre timp trebuia sa faci educatie de branding si design, fiind un domeniu foarte nou.

Astazi am acumulat multi dintre noi experienta si avem o scoala a vietii si afacerilor bine fundamentata. Am trecut prin multe si am vazut multe. Avem o societate mai inchegata, legi mai clare, un climat economic mult mai sanatos decat cel din acele vremuri. Asa zisa criza de astazi este o mica furtuna intr-un pahar cu apa comparativ cu crizele zilnice de atunci.

Si totusi astazi deciziile se iau mai greu sau nu se iau, tepele se inmultesc in ciuda contractelor „beton” si a biletelor la ordin si a cec-urilor, banii se platesc dupa lungi lamentari si negocieri si intr-un cuantum dorit – incredibil – mai mic decat cel din 94-98.

Atitudinea mediului de afaceri de astazi a ajung una „maro”, ca sa nu ma exprim altfel, rezultat al unei evolutii foarte rapide de la o atitudine deschisa, antreprenoriala, uneori naiva, dar totusi orientata catre „a face”, „rezolva”, „merge mai departe”, „castiga”.

Prin comparatie, azi avem miliarde de cifre si informatii si statistici care ne inunda laptopurile, sute de sedinte lungi, mii de discutii de motivare si automotivare soldate cu nimic, bani aruncati pe fereastra pe proiecte care dureaza luni sau ani in loc sa dureze 1-2 luni (perfect realizabil), neincredere (toti vor da ma „faca”), smecherie sau furt (nu platesc nimic, dar totusi iau ce mi-au dat „aia”).

Ca fenomen notabil, s-au inmultit pitch-urile la care sunt invitati de-a valma freelanceri, agentii de publicitate, branding sau pr, fara brief inchegat, fara buget alocat si fara criterii de evaluare a proiectelor prezentate. Ideea este sa vina cat mai multi poate „ne pica vreo idee din ce ne dau aia” si dup-aia negociem preturi la sange, sa vedem care pica de fraier. La fel, s-au inmultit contractele nerespectate, banii neplatiti si furtul de idei.

Ce nu voi intelege niciodata este cum a ajuns mediul economic sa creada in „proiecte” in loc de „rezultate”. Timpul, cea mai scumpa resursa, a ajuns sa fie irosita cel mai mult. Norocul meu personal a fost ca in acesti 15 ani de pionierat si munca asidua in domeniu am avut parte de clienti la care am vazut dorinta de constructie, atitudinea pozitiva si deschisa, receptivitate, comunicare deschisa, fair-play si antreprenoriat. Si carora le multumesc pentru ca fara ei renuntam demult sa mai construiesc o companie de branding si ma apucam de vandut suruburi sau cabluri de troliu pentru masini offroad.

Articol scris de Bogdan Branzas
Creative Director & CEO
B R A N Z A S
Designeri si consultanti