Bogdan Branzas: De ce hartia si rosiile se vor vinde bine in continuare

De ce ? Ca sa ma lamuresc pentru cine si cu cine se face brandingul nostru de tara, institutiile statului fiind un factor determinant in realizarea, implementarea si managementul acestui brand. Or, institutiile sunt facute din oameni.

In periplul meu prin cateva asemenea institutii am nimerit la cateva dintre ele in timpul pauzei de masa. Toata lumea, de la mic la mare, pune mana pe un ziar sau o foaie A4 din copiator si isi intinde masa gospodareste, ca un muncitor agricol sau din constructii aflat in pauza de masa. Asadar, zilnic se cumpara ziare si se foloseste hartia din copiator ca si fata de masa pentru zacusca, slanina, rosii, castraveti, ardei, conserve de pate, chiar si pentru preparate mai sofisticate precum tocanita adusa de acasa in borcane sau cutii de plastic. Se incinge o masa colectiva in fiecare birou, se schimba retete si impresii, se degusta mancare unul de la altul, toate acestea alaturi de dosarele in lucru, tastaturi, pixuri cu insemne electorale si monitoare de computer. Dupa care apar cafelele, frecate cu lingurita in pahare de plastic zgariate de atata folosinta. Desigur, am observat si pete care apar pe birouri, chiar si pe dosare, sterse rapid cu alta hartie, indeobste dintr-un sul de hartie igienica. Dupa cafea se strang firimiturile cu mana, se sterge masa atat cat se poate cu mijloace improvizate ramanand pe tablii un adevarat istoric culinar. Toate aceste activitati ale „muncitorului public” necesita foarte multa hartie: de ziar, de copiator sau igienica. Servetelele sunt mai rare, fiind indeobste considerate de apanajul „domnilor”. Atentie la bugetele alocate papetariei si biroticii !

Ce legatura au una cu alta brandul de tara, consumul ridicat de hartie, zacusca pe birou si „muncitorul public”? Sustin in continuare ca brandurile se nasc la interior. Pe cale de consecinta, oamenii din sistem sunt cei care nasc aceste branduri, le manageriaza, imbunatatesc, le urmaresc evolutia, fac cercetari asupra lor pentru a le pune in comparatie cu competitia, samd. In cazul brandului nostru de tara, acesta este, astazi, suma efectelor si comportamentelor celor care il creaza, implementeaza si manageriaza, indeobste acesti mari consumatori de rosii si hartie la locul de munca. Ca sa fiu direct, regasesc aici comportamentul si mentalitatea agrara sau proletara – nu sunt peiorativ, doar constatativ – de muncitor cu ziua pe ogor sau in constructii. Brandurile sunt prin excelenta apanajul unei societati evoluate, urbanizate, civilizatie avand alte forme de oragnizare si manifestare decat cele „satesti”, avand data cea mai recenta anul 1900, optimist vorbind. Mentionez ca am vizitat astfel mai multe institutii, diferentele fiind minore si doar de cultura „organizationala”. Mai pot fi observate si alte activitati interesante, de genul pusul parului pe bigudiuri, vizite galagioase ale rudelor incarcate cu plase si desagi, cusutul tivului la rochie sau curatarea unghiilor cu varful cutitului.

Prin urmare, un consultant de brand sau designer efectiv nu are cale de comunicare cu imensa majoritate a acestor institutii si persoane datorita diferentelor majore de educatie, perceptie asupra societatii si sine insusi, civilizatie si limbaj. E ca si cum ai construi pentru gaini o cusca curata, aeristita, igienizata, cu sisteme automate de curatare, adapare si hranire, pentru oricum nu le pasa de asa ceva si nu percep diferenta intre o podea curata sau una plina de gainat. Daca este apa si „potol”, restul nu mai conteaza.

Nu mi-am propus niciodata sa fiu un observator sau un critic social. Prin editorialul de azi doar constat si nu critic. Prin natura meseriei mele de consultant sunt obligat sa fiu un bun observator, sa stiu sa pun si sa imi pun intrebari, sa iau toate datele in considerare, sa le pun cap la cap, sa extrag esenta si concluziile si sa indic clientului meu cai de urmat si solutii, cu argumente pro si contra, in asa fel incat acesta sa poata lua impreuna cu mine decizia care este cea mai potrivita situatiei actuale si planurilor de viitor, urmatorul pas fiind strategia, caile de implementare, solutiile si caile de management.

Rezum, brandurile sunt unelte sofisticate de business construite pe o sursa de unicitate si diferentiere, unelte destinate unui alt tip de civilizatie, la care inca noi ca tara inca nu avem acces. Asa ca vom cheltui cu succes banii europeni gestionati de Ministerul Turismului pe crearea si comunicarea unei proiectii inutile care nu au nici o legatura cu realitatea. Ma bucur totusi ca de aceasta data taxele si impozitele platite de mine si compania mea nu sunt irosite degeaba.

Articol scris de Bogdan Branzas
Creative Director & CEO
B R A N Z A S
Designeri si consultanti