Esop: Cladirile de birouri care nu-si ajusteaza chiriile vor ramane neocupate

Daca in anii trecuti, intervalul mediu de timp necesar pentru gasirea unui chirias varia intre 1 si 3 luni, pentru spatiile in zone centrale, si intre 2-4 luni pentru spatiile situate in zone mai putin centrale, in anul 2009 se va resimti o mai mare competitie intre spatii, si deci se va observa cresterea acestor perioade cu 1-3 luni, au spus reprezentantii Esop.

„Oricine ignora aceasta necesitate se expune unui risc ca potentialii chiriasi sa aleaga alte spatii. Pentru cei care au deschidere de a face o astfel de adaptare, apare desigur intrebarea justificata: care este pretul corect in acest moment pentru respectiva cladire, locatie si calitate? Raspunsul va fi gasit de proprietari printr-o observare cat mai buna a evolutiei procesului de promovare, cunoasterea competitiei in zona respectiva (…) prin ascultarea observatiilor companiilor care viziteaza spatiul si reevaluarea periodica a nivelului chirei”, a spus Mirela Raicu, partener Esop.

De asemenea, cladirile considerate in urma cu cativa ani echivalentul clasei superioare de spatii de birouri, se confrunta acum cu o competitie dura cu spatiile noi, care au adus noi standarde de calitate si confort chiriasilor. Multe dintre ele beneficiind in trecut de prezenta unor companii importante drept chiriasi, si pe suprafete mari, acestea tind sa aiba aceleasi asteptari in termeni de calitate a si chiriasului si in prezent.

Reprezentantul Esop este de parere ca aceste cladiri trebuie sa-si reevalueze potentialul la anumite intervale de timp, precum modul de pozitionare pe piata, a tipului de companii posibil de atras in momentul respectiv, a tipului de suprafata si chirie practicata.

„Din pacate, in prezent multe astfel de proprietati opereaza reevaluarea strategiei de promovare doar dupa multe luni de neocupare a spatiului, ceea ce reprezinta o pierdere financiara considerabila”, a adaugat Mirela Raicu.

Nici vilele nu sunt ferite de riscul de neocupare, iar din evolutia acestora in ultimile sase luni uni rezulta ca sunt cele mai expuse. In cadrul acestora, vilele cu structura rigida, si partitionari putin functionale, de genul camere tip vagon sau semi-decomandate sunt cele mai putin cautate. In schimb, vilele recent construite, care au mers pe o structura de spatii deschise, sau vilele din perioada interbelica, cu strctura clasica de hol central si camere spatioase dispuse radial, uneori comunicand intre ele prin usi tip glavand, sunt considerate mai eficiente.

O alta problema care ar putea duce la neocuparea spatiilor de birouri este aceea ca unele spatii au fost configurate vizand doar o logica a inchirierii integrale sau de suprafete mari. Alte spatii, chiar daca teoretic permit si divizarea in module mai mici, nu sunt promovate in acest mod de catre proprietari pentru ca se considera ca astfel de inchirieri implica un efort mai mare atat intial, cat si ulterior, de gestiune.

„Proprietarii rareori sunt constienti de faptul ca solicitarile de spatii mai reduse, intre 100-700 mp sunt intotdeauna mai numeroase in comparatie cu solicitarile de suprafete mai mari, 700-1.500 mp si peste. In conditii de criza, credem ca strategia asteptarii clientului mare si ideal este una destul de riscanta, si nu o recomandam”, a mai spus reprezentantul Esop.

Accesul la mijloacele de transport, si in special, la metrou, reprezinta adesea poate cel mai semnificativ atribut de calificare a unei locatii. In conditiile unei piete ce ofera alternative, chiriasii vor avea tendinta de a alege locatiile ce ofera astfel de facilitati.