Bulgaria reduce vitezomania de trei ori, România încă așteaptă sistemul de camere-radar

În timp ce Bulgaria a reușit să implementeze un sistem eficient de camere-radar pe șosele pentru monitorizarea vitezei și a altor încălcări ale regulilor de circulație, România se află încă în faza de pregătire, cu întârzieri majore în instalarea unui sistem similar. Bulgaria a început să folosească din 2025 rețeaua sa de camere pentru taxa de drum pentru a detecta șoferii care depășesc limita legală de viteză, dar și alte contravenții, precum conducerea pe banda de urgență sau fără centură de siguranță. Rezultatele au fost imediate: numărul vitezomanilor s-a reduit de peste trei ori, de la unul din nouă șoferi care depășea viteza legală, la doar unul din 34, potrivit hotnews.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Bulgaria se îndreaptă către alegeri parlamentare anticipate, președintele Rumen Radev va numi un guvern interimar

Bulgaria reduce vitezomania de trei ori, România încă așteaptă sistemul de camere-radar

Sistemul bulgar monitorizează viteza medie pe 69 de tronsoane de drum, acoperind aproximativ 1.100 de kilometri. Calculul vitezei medii se face între două camere, prin măsurarea timpului necesar unui vehicul pentru a parcurge distanța și compararea acestuia cu limitele legale. Implementarea a fost posibilă după modificări legislative care permit ca datele colectate de camere să fie recunoscute ca probe valide în cazurile de contravenție.

În contrast, România se confruntă cu întârzieri majore. Deși există deja o rețea de camere pentru verificarea rovinietei, planurile pentru implementarea unui sistem de camere-radar propriu au fost amânate. Finanțarea prin PNRR pentru achiziția a sute de camere-fixe cu funcție radar a fost ratată, iar licitația pentru 400 de camere-radar pe drumurile naționale urmează să fie lansată abia în 2026. Autoritățile estimează că, în cel mai optimist scenariu, sistemul ar putea deveni operațional abia în vara anului 2027, dar surse oficiale spun că 2028 este mai realist.

În România, sistemul va include 400 de camere-radar pentru drumurile naționale, montate pe 136 de puncte de-a lungul a șapte drumuri naționale (DN1, DN2, DN6, DN7, DN11, DN17, DN67), acoperind aproape 1.100 km. Alte aproximativ 150 de camere radar sunt planificate pentru autostrăzi, inclusiv pentru sectoarele noi precum A7, A0 și A10, însă acestea sunt montate, dar neactive. În paralel, se derulează contracte pentru realizarea unui sistem software de gestionare a datelor și montarea camerelor pe autostrăzile mai vechi (A1, A2, A3).

Această întârziere vine într-un context alarmant: în 2025, România a înregistrat 3.950 de accidente rutiere grave, soldate cu 1.293 de decese și 3.125 răniți grav, menținând țara pe primul loc în Uniunea Europeană privind mortalitatea rutieră. Principalele cauze sunt traversarea neregulamentară a pietonilor, viteza neadaptată condițiilor de drum și neacordarea priorității. În comparație, Bulgaria a redus semnificativ numărul contravenienților și, implicit, riscul de accidente prin implementarea sistemului de camere-radar.