Cele 3 scenarii în care NATO își joacă viitorul fără SUA

Atacurile actualei administrații americane împotriva țărilor europene din NATO zdruncină din temelii Alianța Nord-Atlantică, iar în prezent sunt vehiculate trei scenarii în care Washingtonul se îndepărtează de această construcție de securitate, notează Agerpres.

Membrii europeni resimt agresivitatea SUA ca pe o traumă, a spus un diplomat de pe continent, la adăpostul anonimatului. Organizația Tratatului Atlanticului de Nord consideră că trebuie să se scimbe rapid, însă întrebarea care provoacă agitație la sediul NATO din Bruxelles este dacă această schimbare se va face cu sau fără SUA.

„Direcția se știe: SUA, în proporție mai mică, iar Europa, cu o contribuție mai mare”, rezumă alt diplomat care, la rândul său, vrea să rămână anonim.

Citește și: Piețele asiatice și din Australia s-au prăbușit după anunțul făcut de Donald Trump privind taxele

În două luni, Trump a atacat de mai multe ori doi membri de bază din NATO: Canada, pe care a spus că vrea să o transforme în al 51-lea stat american, și Danemarca, de la care revendică Groelanda. Mulți responsabili americani, între care vicepreședintele J.D. Vance și-au exprimat disprețul față de europeni, pe care îi consideră niște „profitori” ce nu-și plătesc datoriile într-o structură militară dominată de SUA încă de la înființare.

Conform lui Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO, în prezent cercetător pe lângă ECFR (European Council on Foreign Relations/Consiliul European pentru Relații Externe), sunt posibile trei scenarii.

Primul este cel al tranziției ordonate – americanii se dezangajează, dar în mod ordonat. Asta, în urma unor negocieri care să le dea timp europenilor să se pregătească.  „Această variantă permite să se evite incertitudinea”, a spus Grand.

Al doilea este cel al unei tranziții  „haotice”: SUA rămân membru NATO, inclusiv pentru descurajarea nucleară, dar se dezangajează din forțele convenționale, după cum a dat de înțeles secretarul american al Apărării, Pete Hegseth.

În acest caz, retragerea se face în regim de criză, cu amenințări și anunțuri haotice.  „Este scenariul aproape dominant la ora actuală”, a spus analistul citat.

Al treilea scenariu este de coșmar pentru numeroși aliați europeni, în special în Europa Centrală și de Est: retragerea „de fapt sau de drept”. Aceasta nu ar fi neapărat o retragere declarată formal, ci o situație în care Statele Unite „își pierd interesul” pentru apărarea continentului european.

Donald Trump, care amenință de mult timp că SUA nu vor apăra țările considerate  „rău-platnice” din Europa, le cere europenilor şi canadienilor să aloce cel puțin 5% din Produsul Intern Brut național pentru apărare.

Pentru anumite țări, precum Italia sau Spania, care angajează sub 2% din PIB-ul lor în acest scop, acesta este un prag foarte ridicat. Însă, toți membrii sunt conștienți de necesitatea creșterii cheltuielilor și aștaptă un anunț la summitul NATO din iunie, de la Haga.

Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte, a invocat în fața aliaților un procentaj între 3,5 și 3,7%.

„Va fi dificil, dar este o chestiune de priorități în cheltuielile naționale”, a recunoscut o sursă diplomatică. Chiar și cu o astfel de țintă asumată, nu e clar dacă acest nivel, sub cel de 5% cerut de liderul de la Washington, va fi suficient pentru a-l mulțumi pe Trump.

Până atunci, însă, mai multe voci de la Bruxelles și din alte capitale europene examinează perspectiva unei alianțe militare „post-SUA”.

„Am știut întotdeauna că va veni momentul când America se va retrage (…), iar Europa va trebui să facă mai mult”, a spus Jamie Shea, fost purtător de cuvânt al NATO, în prezent expert al think tank-ului londonez Chatam House.

Citește și: Donald Trump și Elon Musk „s-au despărțit”! Miliardarul pregătește o mutare șocantă în următoarele săptămâni