Povestea lui Daniel, un român stabilit în Norvegia: „Când am venit, eram un specimen exotic”

Daniel Solheim este un român stabilit de aproape 30 de ani în Norvegia. El a povestit, în emisiunea Departe de România, cum a ajuns în Norvegia și cum l-au privit norvegienii atunci când a ajuns în această țară.

„Când am venit eu eram un specimen exotic, pentru că nu erau așa de mulți. Am locuit vreo 16 ani într-o comună, la vreo 20km de Drammen, unde eram singurul român și mă cunoștea toată lumea. Era o comună de vreo 6.000 de locuitori.

Ne cunoșteam de la sport, de la școală, aveam copii care mergeau la școală în comună și am interacționam cu foarte mulți părinți. Eram antrenor de fotbal la grupa de copii, eram implicat cu echipa de fotbal a celor peste o anumită vârstă, Old Boys. Ceea ce m-a fascinat era că mă întrebau, cei care nu mă cunoșteau, mă întrebau de unde sunt. ‘A, România, România ok, Super. Hagi, Hagi, Hagi’. Era o chestie. Vlad Țepeș, era alta, Dracula. Dar aveam ocazia să le mai spun câte ceva despre România. Eu cred că atunci când noi putem să fim noi și ne și să arătăm celor din jur ce suntem prin ceea ce facem și ce spunem, creăm o imagine a României în părticica unde locuim noi”, a povestit Daniel, citat de diaspora.ro.

Citește și: Românii care nu locuiesc la adresa din buletin se lovesc de noi obligații. Au 15 zile la dispoziție pentru a face acest lucru

Cum a fost afectat Daniel de împulțirea infractorilor, inclusiv, români în Norvegia: Acea pagubă, să spun imaterială, a renumelui românilor a fost într-adevăr destul de mare în perioada când era valul acela din 2008, 2009, 2010, 2011

Daniel mai povestește că, dupa anul 2007, în Norvegia au apărut infractori din mai multe țări, inclusiv din România.

„A venit anul 2007, s-au deschis granițel. Eu începusem să traduc, într-o măsură mai mică și apoi a venit valul. Puteți să vă închipuiți că dacă un român sparge 50 de case, și am avut asemenea cazuri, sunt 50 de familii afectate al căror case au fost sparte. Acele 50 de familii au verișori, nepoți, bunici, mătuși, unchi ș.a.m.d.. Toți vor știi că un român sau doi le-au spart casa.

Acea pagubă, să spun imaterială, a renumelui românilor a fost într-adevăr destul de mare în perioada când era valul acela din 2008, 2009, 2010, 2011, unde mai întâi s-au spart case fără număr, locuințe, apartamente, cabane. După aceea s-a trecut la sisteme de navigație, skimming (fraudă cu carduri, n.r.) și până la urmă au furat scule cu tirurile”, a mai spus Daniel.

Citește și: Premieră pe piața muncii, românii vor putea fi plătiți legal pentru munca din gospodărie. Ce drepturi vor avea micii prestatori casnici

Daniel spune că în ultimii ani, lucrurile s-au mai îmbunătăți, grație eforturilor făcute de autoritățile norvegiene.

„Autoritățile norvegiene sau sistemul juridic a simțit că este nevoie de o înăsprire a pedepselor. Și nu numai românii sunt vizați. Noi am fost într-o perioadă undeva la vârf, pe locul doi, după polonezi sau după lituanieni în statistica criminală, dar pe parcurs s-au mai rărit lucrurile. Acum pedepsele sunt foarte mari pentru un furt prin spargere sau pe strada, a unui telefon mobil.

Se aplică niște pedepse de două ori mai mari decât ce ar primi un norvegian sau un cetățean care e stabilit aici. Ei numesc asta infracționalitate transfontalieră”, mai spune românul.