Sancțiunile americane forțează Gazprom să se retragă din Naftna Industrija Srbije (NIS)

La începutul lunii ianuarie, Trezoreria SUA a impus sancțiuni împotriva companiilor petroliere ruse Gazprom Neft și Surgutneftegaz, precum și asupra a 183 de nave implicate în transportul țițeiului rusesc, în cadrul eforturilor Washingtonului de a limita veniturile folosite de Moscova pentru finanțarea războiului din Ucraina.

Citește și: Comisia Europeană a propus vineri adoptarea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând în special hidrocarburile, au anunțat oficialii UE

După tranzacție, Gazprom mai păstrează doar o singură acțiune la Naftna Industrija Srbije (NIS), față de cele peste 18,4 milioane pe care le deținea anterior, potrivit unui document depus la Bursa de la Belgrad. Compania rusă nu a oferit detalii suplimentare despre operațiune.

Gazprom Neft, divizia de petrol a gigantului rus Gazprom, controlează 44,85% din NIS, în timp ce statul sârb deține circa 30%, iar acționarii minoritari – 13,98%. În paralel, datele publicate vineri pe site-ul NIS arată că Gazprom mai apare cu o participație separată de 11,3%.

Vineri, NIS a solicitat o nouă prelungire a perioadei în care compania să fie scutită de la sancțiunile americane.

Afacerile NIS au fost puternic lovite de sancțiunile americane: compania a raportat în primul semestru din 2025 pierderi nete de 3,6 miliarde dinari (30,7 milioane euro), după ce în aceeași perioadă a anului trecut obținuse un profit net de 5,3 miliarde dinari.

Grupul NIS operează o rețea de 411 stații de carburanți – 328 în Serbia, 42 în Bosnia și Herțegovina, 22 în Bulgaria și 19 în România – și derulează activități de explorare și producție de gaze și petrol în România și Bosnia și Herțegovina. Compania are aproximativ 13.500 de angajați.

Citește și: O companie românească a cumpărat jumătate din capacitatea eoliană a Ungariei, pentru 128 de milioane de euro