Tanczos Barna: „Nu poți spune că o pensie de 11.000 de lei e mică”. Reforma pensiilor speciale nu va ocoli magistrații

Vicepremierul Tanczos Barna a declarat într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Digi24 că nu poate fi de acord cu ideea că o pensie de 11.000 de lei este „mică”, contrazicând-o pe președinta Consiliului Superior al Magistraturii, Elena Costache.

Te-ar mai putea interesa și: Tanczos Barna, atac la vârful CFR: „Salariile au ajuns la un nivel obraznic, chiar nesimțite”

Tanczos Barna: „Nu poți spune că o pensie de 11.000 de lei e mică”. Reforma pensiilor speciale nu va ocoli magistrații

Tanczos a admis că statutul magistraților este unul special și că există argumente pentru ca aceștia să beneficieze de o remunerație peste medie, inclusiv la pensie, având în vedere restricțiile care le sunt impuse în timpul carierei – de la interdicții privind activitățile extra-profesionale la imposibilitatea cumulului de venituri. Totuși, el a subliniat că, în actualul context socio-economic din România, este inacceptabil să fie catalogată o pensie de 11.000 de lei ca fiind insuficientă. Vicepremierul a punctat că pensia medie în România este mult mai mică, iar mulți pensionari trăiesc cu 3.000-4.000 de lei sau chiar cu pensia minimă garantată de stat.

„Dacă ne raportăm la cei care trăiesc din pesia minimă asigurată de stat sau la cei ajunși pensionari după ce au lucrat în cooperative agricole, nu putem spune că este o pensie mică”, a declarat vicepremierul, negând totodată că independenta justiției ar depinde de pensie: „E o exagerare”.

„Pot fi de acord că sunt unici, pe salarizare, pensionare, vârstă de pensionare, interdicții de a desfășura alte activități, interdicții de a acumula alte forme de venituri, interdicții de toate felurile… motiv pentru care trebuie să existe și o recompensă ieșită din comun – și pot fi de acord cu asta. Dar nu pot fi de acord că astăzi în România o pensie de 11.000 de lei este o pensie mică”, a declarat vicepremierul.

În opinia sa, discuția despre dimensiunea pensiilor magistraților trebuie raportată la realitățile economice ale țării, la capacitatea bugetului de stat de a susține aceste cheltuieli și la echitatea socială. El a menționat că sustenabilitatea sistemului public de pensii impune o abordare realistă și că sistemul de pensii speciale trebuie reformat în mod echilibrat, fără a ignora contextul mai larg în care se află România.

 „Dacă ne raportăm la pensia medie, dacă ne raportăm la numărul de pensionari care sunt în plaja de 3.000-4.000 de lei, dacă ne raportăm la cei care trăiesc dintr-o pensie minimă, garantată de stat, dacă ne raportăm la (…) persoane care s-au pensionat după ce au lucrat în Cooperative Agricole, nu putem spune că 11.000 de lei este o pensie mică. Putem să comparăm 11.000 de lei pensie cu pensia magistraţilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Putem să o comparăm cu ce dorim noi. Dar în comparaţie cu pensiile plătite astăzi de statul român prin sistemul de pensionare, aşa cum este el chiar şi după o recalculare a pensiilor, din septembrie 2024, nu putem afirma că este o pensie mică”, a adăugat Barna.

Referitor la ideea că „independența justiției depinde de pensie”, vicepremierul a fost categoric: „Este o exagerare”. În viziunea sa, independența sistemului de justiție nu poate fi condiționată de nivelul pensiilor, ci de cadrul legal, profesionalism și integritatea instituțiilor.

„Eu sunt de acord – cariera de magistrat trebuie să fie o carieră care oferă predictibilitate, care oferă siguranţă, oferă şansa de a avea un trai decent chiar şi după pensionare, dar trebuie să fim tot timpul cu ambele picioare pe pământ, să vedem realitatea zilnică din ţară şi să ne raportăm la puterea de cumpărare, la capacitatea statului, la capacitatea economiei de a genera venituri la stat din care să se plătească şi salariile, şi sporurile, şi detaşările, şi toate aceste elemente care, la urma urmei, completează salariul net al unui magistrat şi care duc la un venit mediu, lunar, mult peste toate celelalte categorii”, a mai declarat vicepremierul.

În cadrul interviului, Tanczos Barna a vorbit și despre pachetul de reforme pregătit de Guvern, în contextul angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit lui, pensiile speciale nu pot fi exceptate de la procesul de reformă, întrucât acest lucru ar vulnerabiliza serios poziția României față de partenerii internaționali. El a explicat că toate categoriile sociale trebuie să contribuie la efortul de consolidare fiscală, fără excepții, fie că este vorba de Parlament, Guvern, administrație publică, sănătate sau justiție.

Modificările propuse în sistemul de pensii pentru magistrați includ:

• creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, similar cu standardul național;
• majorarea vechimii minime în sistem de la 25 la 35 de ani;
• plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net (în loc de 80% din salariul brut, cum este în prezent).

„Nu cred că este corect, ca, în momentul în care toată lumea contribuie cu ceva, cu minus 5%, cu minus 10% din venituri la acest efort de a reintra pe un făgaş normal din punct de vedere fiscal bugetar, nu cred că ar trebui să existe excepţii.

Nicio excepţie, niciun sistem, oricât de important ar fi, nu ar trebui să fie exceptat – începând de la Parlament, Guvern şi mergând mai departe, în jos, pe sistemul administrativ, pe autorităţile locale, pe companiile de stat, pe sistemul de sănătate – peste tot trebuie să găsim soluţii să reducem cheltuierile şi să eliminăm risipa”, a adăugat Tanczos Barna.

Te-ar mai putea interesa și: Tánczos Barna afirmă că și celelalte pensii speciale vor fi reformulate, nu doar ale magistraților. Guvernul își asumă răspunderea