ANAF poate bloca conturi fără să meargă în control. Cine riscă propriri sau sechestre și cum pot fi evitate astfel de situații

ANAF 2025. Verificarea documentară se desfășoară exclusiv folosind informațiile din dosarul fiscal: declarații depuse anterior, acte contabile deja existente, raportări transmise altor instituții de stat, și are ca scop compararea acestora cu veniturile raportate de contribuabil.

Nu e necesară prezența fizică a inspectorilor, dar dacă, în timpul analizei, apar diferențe sau incoerențe între datele declarate și cele deținute de Fisc, ANAF poate solicita documente suplimentare pentru clarificare, au transmis reprezentanții Agenției.

Astfel, dacă din aceste acte reiese că veniturile reale pot fi mai mari decât cele declarate, contribuabilul trebuie să demonstreze contrariul prin înscrisuri oficiale.

„Pentru stabilirea corectă a situației fiscale a contribuabilului/plătitorului, organul de inspecție fiscală poate proceda la o verificare documentară, acțiune distinctă față de inspecția fiscală sau controlul inopinat”, se arată în documentul ANAF, citat de Digi24.ro.

Citește și: ANAF va avea o divizie de inspectori dedicată investigării veniturilor din criptomonede. Pe cine va angaja

ANAF poate bloca conturi fără să meargă în control

Această procedură poate viza o perioadă fiscală limitată, de exemplu, un trimestru sau un an, sau poate fi extinsă pe mai multe perioade succesive, în funcție de riscul fiscal identificat. Cu cât suspiciunea este mai mare, cu atât intervalul analizat poate fi mai amplu.

Practic, ANAF decide pe ce perioadă verifică actele, iar selecția nu este aleatorie, ci bazată pe indicatorii fiscali care pot arăta variații suspecte de venit, neconcordanțe între cheltuieli și încasări, tranzacții mari raportate incomplet sau lipsa documentelor justificative pentru sume importante.

Dacă, în urma verificării documentare, ANAF identifică diferențe între datele declarate și informațiile care reies din documentele fiscale aflate la dosar, contribuabilul nu este sancționat imediat, în primul rând este notificat oficial.

Notificarea nu reprezintă o penalizare, ci o solicitare de justificare: persoana vizată trebuie să transmită explicații și documente suplimentare care să clarifice situația fiscală.

Termenul în care aceste documente trebuie depuse este de 30 de zile calendaristice din momentul în care contribuabilul primește solicitarea din partea ANAF.

„În cazul în care documentele solicitate nu au fost prezentate de contribuabil în termen de 30 de zile de la comunicarea înștiințării sau documentele prezentate confirmă diferențele identificate de organul fiscal și/sau sunt incomplete, organul fiscal stabilește sumele datorate.”

Cu alte cuvinte, dacă persoana verificată nu trimite actele în termen sau dacă le transmite, dar acestea nu justifică diferențele constatate (de exemplu: lipsesc extrase de cont, contracte, facturi, dovezi de venit sau de achiziție), ANAF poate trece la pasul următor fără alte solicitări suplimentare, și anume stabilirea sumelor datorate din oficiu, pe baza datelor de care dispune deja.

Citește și: ANAF va lansa o platformă online pentru vânzarea bunurilor confiscate: „Îi spunem noi intern ‘OLX-ul ANAF-ului’”

Practic, autoritatea fiscală estimează obligațiile, iar contribuabilul va trebui ulterior să conteste sau să dovedească contrariul dacă cifrele nu sunt corecte.

Aceasta este una dintre cele mai importante etape ale procedurii: este ultima oportunitate de a clarifica situația înainte ca ANAF să calculeze și să emită sumele datorate.

De aceea, lipsa unui răspuns în 30 de zile poate echivala cu acceptarea tacită a diferențelor identificate.

Dacă există riscul ca statul să nu își recupereze creanța, adică există indicii că o persoană ar putea să își ascundă bunurile, să își golească conturile, să își transfere proprietățile ori să nu achite eventualele obligații fiscale, ANAF poate dispune măsuri asigurătorii precum:

-poprirea conturilor,

-sechestrarea bunurilor mobile sau imobile,

-blocarea altor active financiare.

„Măsurile asigurătorii se dispun și se duc la îndeplinire prin procedura administrativă, de organul fiscal competent.”

Aceste măsuri sunt temporare și au termen clar.

Ele pot fi menținute până la șase luni, iar în situații excepționale perioada poate fi prelungită până la un an.

Dacă titlul de creanță nu este emis în acest interval, adică dacă ANAF nu finalizează calculul oficial al datoriei, măsurile se ridică automat, iar poprirea trebuie anulată în cel mult două zile.

„În situația în care măsurile asigurătorii au fost luate înainte de emiterea titlului de creanță, acestea încetează dacă titlul de creanță nu a fost emis și comunicat în termen de cel mult 6 luni (…), în cazuri excepționale acest termen poate fi prelungit până la un an”, potrivit documentului citat.

Contribuabilul are și dreptul de a contesta măsura, în termen de 45 de zile de la comunicare. Contestarea se poate face administrativ, iar dacă răspunsul nu este favorabil, persoana poate merge mai departe în instanță, unde un judecător poate decide suspendarea sau anularea măsurii.

Datele oficiale arată că măsurile asigurătorii sunt aplicate rar.

În 2025, doar 1,93% dintre verificările documentare au dus la popriri sau sechestre.

Documentul transmis pe redacția Digi24.ro include și o analiză aferentă lunilor august 2025, septembrie 2025 și octombrie 2025:

„În ultimele trei luni (august 2025 – octombrie 2025), organele de inspecție fiscală au instituit un număr total de 149 de măsuri asigurătorii în urma verificărilor documentare, în valoare de 24.383.185 lei (24,38 mil. lei), în condițiile în care, în perioada menționată, s-au întocmit un număr total de 9.643 verificări documentare, în sumă totală de 288.800.246 lei (288,8 mil. lei), fiind instituite măsuri asigurătorii într-un procent de 1,55% din totalul verificărilor documentare efectuate.”