UPDATE Schimbările făcute de Guvern la plata pensiilor private: „Restul banilor se plătesc în maxim 8 ani”

Guvernul României se reunește joi, 21 august 2025, într-o ședință programată la ora 11:00, având pe ordinea de zi mai multe proiecte cu impact asupra pensiilor private, infrastructurii rutiere, documentelor de călătorie și securității naționale. Cel mai important punct vizează adoptarea proiectului de lege privind plata pensiilor private, care urmărește să reglementeze modul în care participanții la Pilonul II își vor putea încasa economiile acumulate.

UPDATE

Guvernul României a aprobat joi, 21 august, modificări privind plata pensiilor private pentru aproximativ 9,3 milioane de români: 8,3 milioane cu pensii obligatorii administrate privat (Pilon II) și aproape un milion cu pensii private facultative (Pilon III). Principala schimbare constă în limitarea sumei care poate fi retrasă odată la maxim 30%, restul banilor urmând să fie plătiți lunar pe o perioadă de maxim 8 ani.

„Se va permite retragerea a maxim 30% din suma acumulată, iar restul banilor se vor putea plăti lunar pe maxim 8 ani”, au declarat pentru HotNews surse care participă la ședința de guvern de joi.

Anterior, proiectul prevedea o retragere maximă de 25% și eșalonarea restului pe 10 ani sau pe durata vieții. Excepție fac persoanele care au în cont mai puțin decât echivalentul a 12 luni de indemnizație socială pentru pensionari (aproximativ 15.372 lei), care pot încasă totul imediat sau pe 12 luni.

Te-ar mai putea interesa și: Impozitele pe locuințe vor crește cu până la 70%. Guvernul Bolojan pregătește cea mai mare reformă fiscală a ultimilor ani

Guvernul discută proiectul privind plata pensiilor private și alte măsuri cu impact major. Rovinietă amânată, pașapoarte noi și sprijin financiar pentru Ucraina

Conform proiectului, pensiile private vor fi plătite prin intermediul unor fonduri special constituite, administrate de furnizori autorizați de ASF. Scopul este de a delimita clar faza de acumulare a contribuțiilor de cea a plății pensiilor, după modelul practicat în alte state europene. România are deja un sistem de pensii administrate privat cu o acoperire extinsă: în februarie 2025, peste 8,3 milioane de români erau participanți în Pilonul II. Totuși, gradul de conștientizare al populației privind calitatea de participant rămâne scăzut, motiv pentru care proiectul introduce obligații de informare din partea administratorilor în perioada premergătoare pensionării.

Un aspect central al legii este stabilirea unui prag minim necesar pentru dobândirea dreptului la pensie privată: valoarea activului personal trebuie să fie de cel puțin 12 ori indemnizația socială pentru pensionarii din sistemul public. Dacă suma acumulată este mai mică decât acest prag, banii vor fi plătiți direct beneficiarului, fie într-o singură tranșă, fie în rate eșalonate pe maximum cinci ani, în funcție de opțiunea solicitantului. Această prevedere oferă garanția că nicio sumă nu rămâne blocată în sistem, iar participanții își vor putea recupera integral contribuțiile.

Pe lângă proiectul de pensii private, Guvernul discută și amânarea introducerii noii roviniete și a sistemului TollRo, prin prorogarea termenelor prevăzute de Legea 226/2023 până la 1 iulie 2026. Astfel, actuala reglementare privind rovinieta (OG 15/2002) va rămâne în vigoare pentru încă aproape un an.

Executivul urmează să aprobe și plata contribuției voluntare a României la Fondul NATO pentru Ucraina, în valoare de 33.025 de dolari. Banii provin din sumele rămase neutilizate aferente contribuției României la fondul NATO destinat Armatei Naționale Afgane.

O altă hotărâre importantă privește pașapoartele simple temporare: începând cu 15 septembrie 2025, acestea vor avea integrat un cod QR criptografic, semnat digital de Direcția Generală de Pașapoarte, pentru a crește securitatea documentelor. Pașapoartele eliberate anterior acestei date își vor păstra valabilitatea până la expirare.

Pe partea de infrastructură strategică, Guvernul are pe masă un proiect pentru deschiderea unui punct de trecere a frontierei și a unui punct vamal pe Aeroportul Tuzla, măsură motivată de nevoia de a susține operațiuni aeriene legate de obiective economice strategice din Marea Neagră.

Te-ar mai putea interesa și: Guvernul a respins cererea de preluare E.ON România de către compania ungară MVM, care are legături puternice cu Rusia