Legea pensiilor private, între presiunea OCDE și temerile privind sustenabilitatea. Parlamentul începe dezbaterile

Proiectul de lege privind plata pensiilor private, care a generat dezbateri aprinse în ultimele săptămâni, are teoretic termen de finalizare a raportului de admitere sau respingere marți, 9 septembrie, la doar câteva zile după reluarea activității în Parlament. În Pilonul II de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, dintre care 4,5 milioane contribuie lunar, cu 4,75% din venitul brut, parte a contribuției CAS de 25%. Legea, deși trebuia adoptată încă din 2011, revine pe agenda legislativă acum ca parte din angajamentele României pentru aderarea la OCDE, termenul oficial fiind sfârșitul anului 2026.

Legea pensiilor private, între presiunea OCDE și temerile privind sustenabilitatea. Parlamentul începe dezbaterile

Potrivit explicațiilor oferite de Luca Niculescu, aderarea nu se poate finaliza fără această reformă, considerată o „condiționalitate prioritară”. Proiectul, adoptat de Guvern pe 25 august în procedură de urgență, prevede mărirea procentului maxim care poate fi retras și reducerea perioadei minime de eșalonare a pensiei private, comparativ cu varianta inițială. Normele tranzitorii actuale permit retragerea integrală a banilor printr-o plată unică sau eșalonat, pe 5 ani, în 60 de tranșe.

Deși termenul de adoptare tacită este 16 octombrie, liderii comisiilor de muncă și buget din Senat — Marius Humelnicu (PSD) și Maria-Gabriela Horga (PNL) — susțin că proiectul trebuie analizat mai atent, cu dezbateri ample la care să fie invitați ASF, asociații de profil și experți. Senatorii au atras atenția că există îngrijorări privind sustenabilitatea sistemului, mai ales după 2030, când vor intra la pensie „decrețeii”. Totuși, Humelnicu a subliniat că nu există motive de panică și că datele statistice arată o distribuție pe mai mulți ani a acestor pensionări.

Atât Humelnicu, cât și Horga au precizat că se va respecta calendarul parlamentar și că se dorește evitarea adoptării tacite. În perioada următoare, comisiile vor solicita date suplimentare și studii comparative de la ASF, urmând ca abia apoi să fie discutate amendamentele.

În ceea ce privește beneficiarii existenți, datele APAPR arată că între 2008 și 2024 aproximativ 238.000 de români și-au primit deja pensia privată, valoarea plăților ajungând la 3,8 miliarde lei. Cea mai mare parte dintre beneficiari au fost pensionați pentru limită de vârstă (65%), iar 74% au optat pentru plata unică. În august 2025 a fost depășit pragul simbolic de 1 miliard de euro virați către români din Pilonul II și III de pensii private: circa 4,2 miliarde lei pentru 250.000 de beneficiari din Pilonul II obligatoriu și aproape 890 milioane lei pentru aproximativ 97.000 de beneficiari din Pilonul III facultativ.