- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Știri interne

Mugur Isărescu, BNR: Imaginea generală a investiţiilor în România s-a îmbunătăţit. Companiile româneşti au manifestat o rezistenţă peste aşteptări

19 Mar, 18:09 • Fundeanu Madalina
Guvernatorul BNR afirmă că imaginea generală a investiţiilor în România s-a îmbunătăţit. Aşteptările privind climatul economic au crescut substanţial, conform unui studiu al BEI.
Mugur Isărescu, BNR: Imaginea generală a investiţiilor în România s-a îmbunătăţit. Companiile româneşti au manifestat o rezistenţă peste aşteptări

Imaginea generală a investiţiilor în România s-a îmbunătăţit considerabil, potrivit constatărilor Băncii Europene de Investiţii, iar aşteptările legate de climatul economic au crescut substanţial, a anunțat, marţi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea raportului „EIB Investment Survey Country Overview 2023: Romania”, transmite Agerpres.

Guvernatorul BNR afirmă că imaginea generală a investiţiilor în România s-a îmbunătăţit

Conform sondajului realizat de BEI, companiile româneşti au manifestat o rezistenţă peste aşteptări în faţa încetinirii creşterii economice şi prioritizează extinderea capacităţii de producţie. 72% din întreprinderile româneşti au fost afectate în mod deosebit de şocul energetic.

„Ca şi în trecut, acest eveniment se concentrează pe Studiul BEI privind investiţiile, o analiză de ţară foarte utilă realizată de BEI. Ediţia din 2023 este concentrată pe cele mai importante probleme cu care se confruntă firmele româneşti astăzi, cum ar fi costurile energiei, schimbările climatice şi tranziţia verde.

Ne bucurăm să vedem că, potrivit constatărilor BEI, imaginea generală a investiţiilor în România s-a îmbunătăţit faţă de ediţia anterioară. De exemplu, aşteptările legate de climatul economic au crescut substanţial în România.

De asemenea, conform Sondajului, firmele româneşti manifestă un nivel mai ridicat de optimism decât media UE atunci când sunt întrebate despre disponibilitatea finanţării interne şi externe”, a declarat Mugur Isărescu, la conferinţa “Transforming for Competitiveness”, organizată de Banca Naţională a României şi Banca Europeană de Investiţii.

Citește și:Investiţiile nete în economia românească au crescut cu 16,6% în 2023. Care sunt domeniile care au atras cei mai mulți bani

Investiții
Investiții

Potrivit guvernatorului BNR, concluziile din urma sondajului reprezintă o completare binevenită la cele ale sondajului propriu al băncii centrale din România privind accesul la finanţare al corporaţiilor nefinanciare din România.

„Sondajul nostru surprinde opiniile sectorului real cu privire la: cele mai stringente probleme cu care s-au confruntat firmele în activitatea lor; costul finanţării; implicaţiile unei posibile aprecieri/deprecieri a monedei naţionale şi impactul schimbărilor climatice.

Luând în considerare preocupările tot mai mari cu privire la schimbările climatice şi impactul politicilor de atenuare asupra sectorului bancar, Banca Naţională a României a demarat, de asemenea, în 2021, un sondaj care surprinde principalele evoluţii în materie de schimbări climatice şi finanţare verde prin mai multe indicatori din cinci categorii: economie reală, risc fizic, risc de tranziţie, finanţare ecologică şi politici guvernamentale”, a mai afirmat Isărescu.

Conform studiului BEI privind investiţiile din 2023, companiile româneşti au manifestat o rezistenţă peste aşteptări în faţa încetinirii creşterii economice şi prioritizează extinderea capacităţii de producţie.

72% din întreprinderile româneşti au fost afectate în mod deosebit de şocul energetic, similar întreprinderilor din UE (68%). Firmele româneşti au avut aceeaşi probabilitate precum cele din UE în ansamblu (94% faţă de 95%) de a fi răspuns la şocul energetic prin adoptarea uneia sau mai multor strategii importante.

Strategiile cel mai frecvent citate de firmele româneşti reprezintă căutarea de economii/eficienţă energetică (83%), renegocierea contractului de energie (65%) sau modificarea mixului energetic (64%). În plus, o treime dintre companiile româneşti (35%) menţionează ca strategie sau prioritate oprirea sau reducerea producţiei anumitor bunuri, peste media UE (24%).

Cât despre barierele care stau în calea comerţului internaţional, întreruperile în lanţul de aprovizionare global (61%) şi respectarea noilor reglementări/standarde/certificări (58%) sunt principalele obstacole cu care se confruntă firmele româneşti.

Ca răspuns privind aceste probleme, şase din zece firme româneşti (62%) şi-au schimbat sau intenţionează să-şi schimbe strategia de aprovizionare, o proporţie mai mare decât în cazul firmelor din UE în ansamblu (49%). Companiile româneşti au fost mult mai înclinate decât cele din UE să investească în stocuri digitale şi în monitorizarea operaţiunilor (46% faţă de 20%).

Importatorii români au fost mai predispuşi decât cei din întreaga UE să-şi reducă ponderea bunurilor şi serviciilor importate (20% faţă de 10% în UE) şi să-şi diversifice lista de ţări ori să crească numărul ţărilor din care au importat (42% faţă de 24%).

Vezi și: Alexandru Rafila anunță investiții masive în sistemul de sănătate din Târgu Mureș. Ministrul anunță și construirea a 2 spitale noi