Nicușor Dan nu vede posibilă exploatarea aurului de la Roșia Montană cu tehnologiile actuale

Luni, la Roșia Montană, unde se află în vizită împreună cu familia, Nicușor Dan a fost întrebat dacă exploatarea minieră mai este posibilă în zona renumită pentru rezervele sale de aur, potrivit News.ro.

„Asta e o chestiune de tehnologie. Dacă vorbim de aur şi tehnologia din ziua de azi e exclus mineritul, ca să fie foarte clar. Adică, pentru nivelul de resurse pe care îl avem aici şi tehnologia pe care o avem azi, nu se poate face minerit decât distrugând tot şi nu se poate asta. Potenţialul, şi identitar, dincolo de economic, e mult mai mare păstrând, decât răzând tot”, a răspuns Nicuşor Dan.

Citește și: Nicușor Dan, declarații înaintea întâlnirii Trump-Zelenski: „Rusia nu își dorește pacea. Negocierile vor dura”

El spune că, dacă pe viitor ar apărea noi tehnologii de exploatare a aurului, nu este exclus ca cel de la Roşia Montană să fie extras.

”Fără minerit cu tehnologia de azi. Dacă peste 50 de ani o să fie nişte tehnologii, cu atât mai bine”, a adăugat preşedintele.

Nicușor Dan nu vede posibilă exploatarea aurului de la Roșia Montană cu tehnologiile actuale

În 2021, zona minei de la Roșia Montană a fost inclusă în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO pentru un ansamblu considerat ”excepţional” de galerii romane datând din secolul al II-lea, despre care oficialii UNESCO afirmau că este ”cel mai important şi mai vast cunoscut”.

Includerea unei părți a localității Roșia Montană în UNESCO a încheiat o perioadă îndelungată de discuții contradictorii și proteste masive, generate de intenția unor decidenți politici români de a permite unui consorțiu să exploateze zăcămintele de aur din zonă.

Sămânța conflictului a fost plantată în anii 1990, când compania canadiană Gabriel Resources s-a stabilit în comună cu scopul de a extrage 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint, distrugând patru munți, inclusiv vestigii romane.

Prin intermediul filialei sale, Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), din care statul român deține 20%, societatea intenționa să folosească 12.000 de tone de cianuri pe an, reprezentând un risc major pentru mediu, potrivit experților.

În 2015, Gabriel Resources a deschis o procedură arbitrală, acuzând că România a încălcat tratatul bilateral de investiții Canada-România și tratatul bilateral Regatul Unit-România, inclusiv obligația de a nu expropria investițiile fără despăgubiri. Compania a solicitat aproximativ 6,7 miliarde de dolari, inclusiv dobânzi.

România a răspuns susținând că Roșia Montană Gold Corporation, consorțiul dintre Gabriel Resources și compania de stat Minvest, nu a îndeplinit cerințele de autorizare, în mare parte din cauza lipsei unei licențe sociale pentru proiectul minier.

În martie 2024, după ani de procese, Tribunalul Arbitral a respins toate pretențiile reclamanților.

Citește și: Nicușor Dan, după decizia Fitch privind ratingul Rpmâniei: „O veste bună”