Știri interne

Pâinea noastră cea de toate zilele este plină de otrăvuri: „Gândiți-vă bine când o cumpărați, are 50 de E-uri!”

27 Nov, 22:00 • Dobran Viorel
Pâinea din comerţ este plină de E-uri. InfoCons a realizat un studiu pe baza produselor tip pâine ce se regăsesc pe piața din România. 50 de produse au făcut obiectul studiului.
Pâinea noastră cea de toate zilele este plină de otrăvuri: Gândiți-vă bine când o cumpărați, are 50 de E-uri!

Pâinea este alimentul frecvent consumat de miliarde de oameni, iar românii sunt întotdeauna campioni când vorbim de acest produs.  Și pentru că pâinea se poate prepara sub o mulțime de forme sau chiar rețete, nu toate sunt bune pentru organismul nostru. O analiză InfoCons vine cu dezvăluiri nu tocmai plăcute despre alimentul care nu lipseşte de pe masa românilor.

Gândiți-vă bine când cumpărați o pâine pentru că s-ar putea să ajungem să facem un sendviș cu doar două felii de pâine, deoarece conțin tot ce ne trebuie sau tot ce nu ne trebuie, fără a mai adăuga ceva. Noi am citit eticheta pentru tine, însă va trebui să o citești și tu”, spune Sorin Mierlea.
InfoCons a realizat un studiu pe baza produselor tip pâine ce se regăsesc pe piața din România. 50 de produse au făcut obiectul studiului.

Lovitură pentru români. Pâinea se va scumpi din nou. Producătorii din domeniul panificației anunță ce se va întâmpla lunile viitoare

Ca urmare a centralizării informațiilor, au rezultat următoare:

Din punct de vedere al procentajului ingredientului principal (făină de diverse tipuri sau amestec de panificație) din compoziția produsului:

Doar 26% afișează procentajul ingredientului principal. Dintre acestea:

– făină într-o proporție cuprinsă între 26 și 78% din compoziție;

– amestec panificație într-o proporție cuprinsă între 7 și 69.4% din compoziție.

Din punct de vedere al existenței cartofilor, cerealelor sau semințelor în compoziția produsului:

– 14% din produse conțin semințe (floarea soarelui, susan, mei, mac etc) în proporții cuprinse între 1,2% si 29% din compoziție

– 4% din produse conțin cereale în proporții cuprinse între 13,2% și 16,7%

– 4% din produse conțin cartofi sub formă de fulgi de cartofi în proporții cuprinse între 4% și 6%

Din punct de vedere al tipului de faina: 44% menționează tipul de făină utilizat. Dintre acestea:

– făina de tip 650 se regăsește în compoziția a 77,27% din produse;

– făina de tip 1250 se regăsește în compoziția a 22, 72% din produse;

– ăina de tip 550 se regăsește în compoziția a 9% din produse;

– făina de tip 480 se regăsește în compoziția a 5% din produse;

– făina de tip 1350 se regăsește în compoziția a 5% din produse.

Din punct de vedere al pasteurizării:

– 16% din produse au menționat ca sunt pasteurizate.

Din punct de vedere al mentionarii provenientei ingredientelelor principale:

– 66% nu menționează proveniența ingredientelor principale.

Conform datelor culese, 66 % din produsele studiate, nu menționează proveniența ingredientului principal, în conformitate cu regulamentul 1169/2011. În ceea ce privește produsele alimentare, trebuie puse în aplicare normele de indicare a țării de origine sau a locului de proveniență a ingredientului primar. In articolul 26, aliniatul 1 se precizează stabilirea normelor generale și cerințelor „privind indicarea țării de origine sau a locului de proveniență a produselor alimentare, care se aplică fără a aduce atingere dispozițiilor specifice ale Union”.

De asemenea „Articolul 26 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 impune indicarea țării de origine sau a locului de proveniență în cazul în care lipsa acestor informații ar putea induce consumatorul în eroare în ceea ce privește adevărata țară de origine sau adevăratul loc de proveniență a produsului alimentar final în cauză, în special dacă informațiile care însoțesc produsul alimentar sau eticheta în ansamblul ei ar sugera în alt fel că produsul are o altă țară de origine sau un alt loc de proveniență. Articolul menționat urmărește să prevină indicarea unor informații înșelătoare referitoare la produsele alimentare care implică o anumită origine a unui produs alimentar când, de fapt, originea sa reală este diferită.”

Din punct de vedere al aditivilor alimentari regăsiți în pâine:

– 50% din produse au în compoziție E-uri (aditivi alimentari).

Numericul de aditivi alimentari variază între 0 – 4:

– 8% din produse au în compoziție 4 E-uri;

– 4% din produse au în compoziție 3 E-uri;

– 14% din produse au în compoziție 2 E-uri;

– 24% din produse au în compoziție 1 aditiv;

– 50% din produse nu au în compoziție E-uri.

Din punct de vedere al tipurilor de aditivi alimentari regăsiți frecvent în pâine situația se prezintă astfel:

– 60% dintre produsele studiate au avut în componență acid ascorbic (E300);

– 48% dintre produsele studiate au avut în componență acid sorbic (E200);

– 40% dintre produsele studiate au avut în componență propionat de calciu (E282).

E-uri, Nr. de produse în care acestea sunt prezente în aproape toată pâinea:

Pâinea, plină de E-uri

E300 Acid ascorbic, 15 (60%)

E200 Acid sorbic, 12 (48%)

E282 Propionat de calciu, 10 (40%)

E472e Esteri ai acizilor mono si diacetiltartrici cu mono si digliceridele acizilor grasi, 3 (12%)

E471 Mono si digliceride ale acizilor grasi, 3 (12%)

E412 Guma guar, 1 (4%)

E322 Lecitine din soia, 1 (4%)

E300 Acid citric, 1 (4%)

E450 Difosfat sodic, 1 (4%)

E304 Palmitat de L ascorbil, 1 (4%)

Din punct de vedere al informațiilor nutriționale regăsite în pâine

Toate produsele studiate au avut pe etichetă informațiile nutriționale per 100g produs.

Valoarea energetică este cuprinsă între 211 kcal și 406 kcal

Cantitatea de grăsimi variază între 0.3g și 9.2g

Cantitatea acizilor grași este cuprinsă între 0.1g și 2.2g

2% dintre produsele studiate nu au menționat dacă se regasesc sau nu acizi grași în compoziția lor

Cantitatea de fibre se situează între 1.3g și 11.54g

Cantitatea de proteine se situează între 5.97 și 15.48g

Cantitatea de glucide se situează între 28.24g și 84.2g

Din punct de vedere al cantității de sare si zaharuri:

Cantitatea de zaharuri este cuprinsă între 0,22g si 7g

2% dintre produsele studiate nu au menționat dacă se regasesc sau nu zaharuri în compoziția lor

Cantitatea de sare este cuprinsă între 0,1g si 2.3g

2% dintre produsele studiate nu au avut în compoziție sare

Citeşte şi:

 Alimentele pe care românii le consumă în post și trebuie evitate urgent. Sunt pline de E-uri

Mihaela Bilic, despre cea mai nocivă pâine. Detaliul la care trebuie să fii atent în momentul în care o alegi: Îngraşă la fel, doar gustul diferă

“Sunt sigură că foarte multă lume se întreabă: ce pâine să mănânc? Albă sau neagră? Proaspătă sau prăjită? Când vine vorba de pâine trebuie să ştiţi că toată îngraşă la fel, indiferent că este albă sau neagră, proaspătă sau prăjită, cu drojdie sau cu maia, simplă sau cu seminţe…” scrie Mihaela Bilic pe pagina sa de Facebook.

“Aportul de fibre/tărâţe, care însă nu schimbă cu nimic conţinutul caloric. Fibrele au zero calorii şi nu hrănesc igestive, doar ajută la igestive, accelerează tranzitul intestinal.

Unii spun că pâinea din făină integrală este mai bogată în vitamine din grupul B şi în minerale; adevărat, doar că uită să spună că ele nu pot fi absorbite din cauza fitaţilor prezenţi în cereale- deci mare avantaj nutriţional nu există!

Un alt subiect controversat când vine vorba despre pâine este intoleranţa la gluten. Glutenul este o proteină vegetală prezentă în majoritatea cerealelor (cu excepţia orez şi porumb) care la contactul cu apa devine moale, elastică. Datorită glutenului făina poate fi frământată şi aluatul creşte.

Prin procesul de dospire cu drojdie sau cu maia, moleculele din structura glutenului sunt parţial desfăcute, iar pâinea va fi mai uşor de digerat. Atenţie, dacă nu se respectă intervalul de 24-72 ore necesar creşterii aluatului, pâinea poate crea balonare şi disconfort digestiv.”

Pâinea: prăjită sau nu?

“Ce se întâmplă cu pâinea prin prăjire, în afară de faptul că se rumeneşte frumos şi miroase delicios? Pierde apa, adică devine mai uşoară. Însă se concentrează în nutrienţi… adică în calorii- de la aprox 240cal/100g, prin uscare/deshidratare ajunge la 340cal.

Dar noi nu mâncăm pâinea cu suta de grame, ci cu felia. Iar o felie de pâine, indiferent că este proaspătă sau prăjită, are tot 80 calorii.

Care e avantajul pâinii prăjite? Faptul că e mai uşor de digerat, nu balonează. Explicaţia? Microorganismele din drojdie/maia îşi încetează activitatea şi nu mai fermentează amidonul. Acelaşi avantaj îl prezintă şi pâinea veche de o zi, al cărei proces de dospire s-a încheiat.

O ultimă recomandare: când prăjiţi pâinea, evitaţi să o rumeniţi prea tare – tot ce este ars conţine acrilamidă şi are efect toxic.” completează medicul nutritionist Mihaela Bilic.

Nutriționistul a spus că pâinea aleasă pentru consum trebuie să conțină ingrediente simple, nu are E-uri, coloranți, agenți de afânare sau amelioratori de gust.

Ce înseamnă pâine cu etichetă curată? La ce trebuie să fim atenți când căutăm o pâine de calitate? Să conțină doar ingrediente simple, fără E-uri, coloranți, agenți de afânare și amelioratori de gust. Consumatorii doresc o pâine gustoasă, care să rămână proaspătă timp de câteva zile și să nu mucegăiască. Iar aceste obiective pot fi atinse rapid și ieftin prin metode chimice.

O pâine bună înseamnă timp și răbdare. Înseamnă făină de calitate și rețetă tradițională, cu maia naturală. O pâine bună reprezintă mândria brutarului și satisfacția consumatorului. Cum arată o etichetă curată? Nu se folosesc premixuri, iar sortimentele de făină sunt enumerate individual, în ordinea descrescătoare a prezenței lor în produs. Singurul adaos care este permis este cel de semințe.„, a susținut Mihaela Bilic.
Detaliul la care trebuie să fii atent când pui pâinea în
Așadar, Mihaela Bilic susține că trebuie să fim foarte atenți la pâinea care are un gust dulce, care este pufoasă și foarte densă. Acest tip de pâine este foarte periculos pentru organism.

Și, ca să o alegem pe cea potrivită, nutriționistul susține că pâinea sănătoasă trenuie să aibă un gust ușor acid, cu miez aerat și o consistență elastică. „Atenție, există și pâine “preparată” cu maia, în acest caz agentul de creștere este de fapt drojdia, în amestec cu maia uscată și inactivă. Timpul de dospire este de 48-72 ore, interval necesar pentru fermentația lactică care ajută la predigestia glutenului și neutralizează o parte din fitații din făină.

O pâine buna are gust ușor acid, un miez aerat și o consistență elastică. O pâine cu etichetă curată este mai hrănitoare, mai ușor de digerat și are un indice glicemic mai mic„, a mai preecizat nutriționistul.