Topul bugetarilor datori la stat. Printre rău-platnici, primării, spitale și chiar CNAS. ”Sunt legat de mâini şi de picioare. Sufăr şi eu, sufără şi oamenii”

Administrația publică din România are nevoie de reformă mai mult decât niciodată. O demonstrează inclusiv faptul că, din punct de vedere financiar, nu mai pot funcționa în condițiile actuale. Supradimensionarea ce mărește costurile de funcționare, bugetele nerealiste și proiectele eșuate se numără printre cauzele pentru care multe instituții publice, cum ar fi unele primării, rămân fără bani și sunt obligate, aproape constant, să ”cerșească” la guvern. Care guvern vrea acum să spună ”stop!”. Adică se reduc cheltuielile și se eficientizează schemele de personal, asta însemnând inclusiv desființări de posturi ocupate.

Cum ajung instituțiile publice să aibă datorii la stat? Sunt mai mult răspunsuri, de la caz la caz, însă există câteva categorii de cauze.

Să luăm, de pildă, comuna Nadeș din Mureș. Populație modestă – 2.400 de locuitori, primărie cu 17 salariați, datorii – 8,5 de milioane de lei, printre cele mai mari din țară. Edilul localității, Alexandru-Grigore Sînpetrean, are un salariu net de 9.300 lei, crescut cu 2.300 lei într-un an. Suma uriașă pe care o are de plătit Primăria Nadeș este urmarea unui proiect european blocat de mai mulți ani, susține edilul.

”Comuna Nadeş a fost beneficiara unui proiect european, care nu a fost finalizat. De acolo rezultă datoria. E un proiect apă-canal, drum, cămin cultural”, a precizat primarul.

Proiectul a început în 2006, a fost aprobat în 2011, însă, ulterior, firma de construcții a intrat în insolvență și s-a cam ales praful.

”Era ceva cu niște foraje la vreo 600 de metri, foraje pentru alimentare cu apă. Iar la noi aici, unde se află comuna Nadeş, este o zonă bogată în sare şi gaz, aşa că nu s-au mai făcut puţurile respective.

Când am ajuns eu primar, în anul 2020, eram fără contract de execuție pe proiectul respectiv. Am încercat să expertizăm lucrarea veche, dar n-am prea avut ce să mai expertizăm. N-am găsit niciun constructor care să dorească să continue proiectul. Şi am ajuns în situaţia actuală”, explică Alexandru-Grigore Sînpetrean.

Citește și Cât costă porcul de Crăciun în 2025. Mesele vor fi mai sărace anul acesta

Nu-i 100 la sută vina comunei Nadeş sau vina locuitorilor sau a mea. E un cumul de factori. De la început a fost greşit”, susţine el.„Nu mă aşteptam să fiu chiar pe locul 9 în ţară. Vă daţi seama că nu îmi e uşor să văd că această comună pe care o conduc e într-un astfel de top ruşinos. N-am dormit bine în noaptea aia”, a explicat edilul din Nadeș.

Alexandru-Grigore Sînpetrean a vorbit și despre mărirea de salariu de care a beneficiat. ”Normal că ne-am mărit salariul. Am avut o dată o majorare de 10 la sută care a fost prin nu știu ce lege, undeva prin 2024 la început, și la indemnizaţia mea e coeficientul de comună, am 4,5 ori minimul pe economie, de 2.300 de lei. Nu am mărit că am vrut eu, ca primar, să îmi măresc indemnizaţia”, a spus el.

O altă primărie cu datorii mari este Certeju de Sus din Hunedoara. Populație –  2.870 de locuitori, datorii – peste 8,4 milioane lei. Primarul de acolo, Alexandru Luca, e în funcție de anul trecut și spune că datoriile provin de la un incident din 2010 de la care suma restantă s-a dublat din cauza dobânzilor și a penalităților.

”Această datorie se trage din 2010. Primăria comunei Certeju de Sus a făcut o concesiune de 50 de hectare de pădure către o societate, în speță Deva Gold. În 2018 a venit un control de la ANAF Caransebeș care a concluzionat faptul că acei bani trebuiau virați la bugetul de stat și nu în bugetul primăriei.

Avem sechestru pe 110 hectare de pădure și pe clădirea primăriei și terenul aferent acesteia. Noi suntem în această primărie care este sub sechestru.

Certeju de Sus nu a accesat niciun fond european pentru infrastructură, pentru dezvoltare. Zero fonduri. Zero PNDL 1, zero PNDL 2. Nimic!”, a declarat edilul, citat de antena3.

Motivul cifrei 0 din dreptul proiectelor europene este aproape incredibil: fostul edil nu credea în Uniunea Europeană!

”Fostul primar era de părere că nu vrea să se îndatoreze la Uniunea Europeană. Şi uite că noi nu avem apă peste tot, nu avem canalizare. În 2025, am sate în care oamenii îşi cară cu găleata apă la mașina de spălat sau se spală la lighean”, explică Alexandru Luca.

Edilul din Certeju de Sus mai spune că primăria nu poate să-și plătească datoria, câtă vreme are un buget de 6,8 milioane lei pe an, din care patru milioane sunt cheltuiți pe salarii.

”Calculat, pe cinci ani, ar veni o rată de 140.000 de lei pe lună. N-am de unde. Bugetul primăriei este de în jur de 6,8 milioane pe an, din care 4 milioane şi ceva sunt salariile. După aia, mai avem în plus iluminat, mai avem școala, mai avem asistența socială pentru care și primăria are cotă parte. Ce să mai dau afară? Nu am muncitori, nu ai cu cine să coseşti, să aranjezi, să vopseşti. Am lucrat foarte mult cu cei de pe asistență socială. Dar din 36, câţi erau anul trecut, acum am rămas cu 12, că nu le convenea să lucreze la noi. Eu ce cer acestui guvern: dă-mi şansa să mă dezvolt, că aşa sunt legat de mâini şi de picioare. Sufăr şi eu, sufără şi oamenii

”Situaţia asta a fost şi în atenţia DNA împotriva fostului primar şi împotriva secretarului. Dar s-a ajuns la NUP. Nu am forme legale să îi dau în judecată acum”, mai spune primarul.

Pe lista datornicilor la bugetul de stat, pe lângă multe primării și spitale se află și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, cu o datorie de 506.579 lei la 31 august 2025.

Preşedintele CNAS, Horaţiu Moldovan, susține că este vorba despre o greșeală, întrucât instituția pe care o conduce nu are nicio restanță.

”E o eroare. Nu avem datorii. În anul 2018, respectiv 2021, CNAS a depus D112, nişte declaraţii rectificative pentru drepturile salariale aferente anilor 2016-2020, calculate în baza unor hotărâri judecătoreşti/decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Pentru că la data depunerii D112 rectificative nu a fost bifat câmpul 2 ‘declaraţie rectificativă HJ’; se făceau manual declaraţie D112, nu era mentenanţă la aplicaţia ERP. ANAF a calculat dobânzi şi penalităţi”, a explicat șeful CNAS, citat de antena3.

Moldovan mai precizează că ANAF va corecta această eroare, întrucât săptămâna trecută au fost depuse hotărârile judecătorești la care face referire.

Restanțele instituțiilor publice totalizeaz[ 582,9 milioane lei, din care peste 339 milioane sunt contribuții sociale și impozite salariale neplătite.

Citește și Consilierul lui Nicușor Dan pe economie, despre măsurile de austeritate: ”Guvernul a oprit destul de multe cheltuieli publice iraţionale”