Țările de Jos iau în derâdere istoria românilor. Olandezii vând replici ale Coifului de Aur de la Coțofenești pe bandă rulantă

Coiful de Aur de la Coțofenești a fost furat în luna ianuarie de la Muzeul Dernts din Olanda. Pe lângă acesta au mai fost sustrase și 3 brățări de aur din perioada dacică.

Jaful a durat doar trei minute, iar piesele de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul istoric al României nu au fost recuperate două luni mai târziu.

La scurt timp de la jaful care a pus pe jar poliția din Olanda și România, comercianții olandezi au profitat de popularitatea obiectului și au început să vândă replici ale acestuia.

Citește și: Povestea românului care câștigă peste 4.000 de euro pe lună în Elveția, dar locuiește pe străzi: „Am acasă o soție și un copil”

De exemplu, un magazin de costume de petrecere din Beverwijk vinde replici ale Coifului de Aur de la Coțofenești, iar afacerea merge ca pe roate.

„Aici, lucrurile au cam explodat”, a declarat Astrid de Jong, de la magazinul de costume Greet Verkleedt, potrivit Headliner.

Coiful s-a vândut foarte bine înainte de carnaval. Timpul de producție pentru fiecare replică a fost de aproximativ 16 ore, iar costul de aproximativ 80 de euro.

Replicile Coifului de Aur de la Coțofenești au fost populare în principal în provinciile de carnaval Brabant de Nord și Limburm dar a existat interes și în alte părți zone ale Olandei.

Cum a fost descoperit Coiful de Aur de la Coțofenești

Povestea coifului a fost relatată în 2020 de Ernest Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României, într-un documentar TVR.

În urmă cu aproape un secol, piesa, datată în secolul IV – V î.e.n., despre care nu știa nimeni la acea vreme că are o valoare inestimabilă, zăcea la vedere pe un deal din satul Coțofenești, Prahova,

Coiful a fost găsit din întâmplare la puțin timp după Primul Război Mondial, în 1926 sau 1927, de câțiva copii aflați cu vitele la păscut.

„Copiii au găsit o «căciulă», aşa au şi declarat, şi au pus-o rând pe rând în cap şi au adus-o acasă, în curtea familiei Simion. Coiful a fost găsit de unul din copiii acestei familii, care se numea Traian”, relata Târnoveanu.

Familia băiatului n-a avut nici cea mai vagă idee cu privire la valoare coifului, așa că l-a folosit în gospodărie.

„După ce a fost adăpătoare pentru găini, parcă s-a constatat că nu e chiar cel mai potrivit lucru, a fost aruncat pe acoperişul unui coteţ. (…) Nu şi-au dat seama că piesa este din aur. Şi pentru faptul că aurul antic conţine în mod firesc o mare cantitate de argint. Şi acest argint îi dă o culoare gălbuie neobişnuită pentru noi. În mintea noastră culoarea aurului e aurul de 14 carate, care e un aliaj de aur cu argint și cupru, aurul pur are o culoare gălbuie, iar aurul amestecat cu argint are o culoare albicioasă, similară cu alama”, a mai spus Ernest Târnoveanu.

Citește și: Ministrul Educației, dezamăgit de sistemul de învățământ: „Să regândim istoria, geografia, să readucem gramatica la liceu. Copiii noştri nu mai vorbesc corect limba română”

Soarta coifului s-a schimbat când a fost văzut de un cunoscător.

„Coiful distrus a fost prezentat de tatăl lui Traian Simion unui fost camarad de arme din Primul Război Mondial, un negustor destul de cunoscut, Jean Marinescu”, a explicat directorul Muzeului Național de Istorie.

Negustorul l-a cumpărat de la familia Simion pentru 30.000 de lei, o sumă mai mult decât consistentă pentru o familie de la țară, iar mai târziu l-a donat Muzeului Naţional de Antichităţi.

În anul 1971 Coiful de aur de la Coțofenești a ajuns la Muzeul Național de Istorie. Începând cu anul 1972, coiful de la Coțofenești a fost expus în Tezaurul Istoric al MNIR.